Sportivul craiovean în vârstă de 14 ani, participant, în premieră, la Jocurile Mondiale de Iarnă Special Olimpycs, s-a întors din Coreea de Sud cu medalia de bronz, obţinută în proba de slalom, şi le-a dus-o colegilor la şcoală
Teo Matican, un tânăr craiovean cu dizabilităţi intelectuale, s-a întors plin de succes de la Jocurile Mondiale de Iarnă Special Olympics găzduite de PyeongChang, o localitate din Coreea de Sud. Aflat la prima sa participare la o competiţie de asemenea anvergură, similară Jocurilor Olimpice, sportivul de 14 ani, diagnosticat cu paralizie cerebrală, sindrom extrapiramidal, coreo-atetozic, a obţinut medalia de bronz în proba de slalom. În celelalte două probe în care a mai luat startul, Teo a obţinut clasări meritorii: locul patru la SuperUriaş şi locul şapte la Slalom Uriaş, rezultate remarcabile având în vedere că la competiţie au luat startul peste 4.000 de participanţi.
Delegaţia României, compusă din zece sportivi, a revenit acasă cu 12 medalii, trei de aur, trei de argint şi şase de bronz.
Teo Matican, un băiat mereu cu zâmbetul pe buze, a mers ieri la şcoală şi le-a prezentat medalia colegilor din clasa a VIII-a de la Şcoala nr. 12 „Decebal“, dar şi profesorilor.
Diriginta lui, Marcela Ilinca, l-a felicitat pentru rezultatul obţinut în Coreea de Sud. „Mă bucur mult pentru el, este un copil receptiv, care şi-a cultivat aceste aptitudini sportive. Colegii şi profesorii îl iubesc“, a spus, pentru GdS, Marcela Ilinca.
În clasa de la ultimul etaj, colegii lui Teo se uitau cu interes la medalia de bronz, apoi s-au fotografiat pe rând cu el. O domnişoară chiar a scris pe tablă „Theo Champion“. Cu toţii erau mândri că un băiat din clasa lor a reuşit o performanţă remarcabilă la un concurs internaţional.
Proaspătul medaliat cu bronz s-a bucurat de căldura cu care a fost primit şi a explicat pentru GdS că este foarte fericit: „Nu m-am dus acolo pentru medalie, ci pentru bucuria de a participa. Apoi, spre final, toţi colegii din delegaţia noastră luaseră medalie şi mi-am dorit să iau şi eu. A fost frumos. Mi-am făcut mulţi prieteni din toate ţările, am făcut schimb de insigne“.
Doar familiile au primit medaliaţii la aeroport
Tatăl băiatului, Sorin Matican, care a fost alături de fiul său în Coreea de Sud, a vorbit despre anvergura Jocurilor Mondiale Special Olympics: „O organizare grandioasă! M-a impresionat că la festivitatea de deschidere au fost copii speciali, nu normali. A fost un mare eveniment caritabil, în sensul că toţi sportivii participanţi au avut parte de analize gratuite, cele mai amănunţite. S-au dat ochelari de vedere sau de soare, în funcţie de nevoi. În plus, toţi au primit aceleaşi lucruri. Un rucsac cu echipamentul adecvat pentru schi. La concursurile Special Olypics se oferă doar medalii celor de pe podium“. Sorin Matican are un regret: la sosirea în ţară, copiii medaliaţi nu au fost băgaţi în seamă de autorităţi: „Dacă grecii au fost primiţi la parlament, iar alte delegaţii au avut parte de primiri fastuoase, noi, când am venit, am fost întâmpinaţi doar de membrii familiilor. Teo char m-a întrebat: «Noi ce am făcut rău?», după ce văzuse pe internet filmuleţele cu celelalte delegaţii… Ar fi putut măcar să ne invite cineva la deschiderea Festivalului Olimpic al Tineretului European de la Braşov, pentru că la sporturi de iarnă sportivii de la Special Olympics sunt singurii care au adus României medalii“. Acum, că s-au încheiat Jocurile Mondiale de Iarnă, Teo va schia doar de plăcere, la Rânca sau pe alte pârtii din ţară, fără să se mai gândească la concurs.
„Teo este un exemplu pentru toţi“
La intrarea în Şcoala nr. 12 „Decebal“, pe un panou de onoare se află şi diplomele obţinute de Teo Matican de-a lungul vremii la diferite sporturi. Directorul instituţiei, profesoara Emilia Lungulescu, a spus că se bucură pentru performanţele lui Teo: „Este un miracol ce se întâmplă cu acest copil. Se vede cât de mult a contat susţinerea şi implicarea familiei în progresul său. Gândiţi-vă că schiul este un sport în care ai nevoie de îndemânare, stabilitate, coordonare, or, în situaţia lui este greu până ajungi la aceşti parametri. Este greu pentru el într-o societate cu prejudecăţi. Şi-a depăşit de mult condiţia şi este un exemplu pentru colegi şi profesori. Diplomele sale stau la loc de cinste în şcoală şi i-am zis să aducă şi medaliile, să le admire colegii şi să-i recunoască valoarea“.
