Obişnuit cu performanţa, craioveanul Costel Torcea şi-a ignorat vârsta şi şi-a măsurat forţele cu tinerii la Concursul Naţional de Culturism de la Reghin, obţinând medalia de argint la categoria 75 kg
La aproape 48 de ani, multiplul campion naţional Costel Torcea s-a „bătut“ de la egal la egal cu tinerii şi a obţinut medalia de argint la Campionatul Naţional de Seniori de la Reghin, desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute. Clubul său, CS Gladiator Gym Craiova, a fost reprezentat cu cinste şi la feminin, Mihaela Pasăre terminând pe locul patru la categoria +55 kg, iar la perechi a obţinut medalia de argint, devenind vicecampioană naţională alături de Marcel Manea din Mediaş, cel mai bun sportiv de la 90 kg.
Costel Torcea a vorbit pentru GdS despre tot ce a însemnat acest concurs de mare anvergură şi despre ce şi-a propus pentru viitor, pentru că este decis să nu renunţe niciodată la lupta cu „fiarele“.
GdS: Iată-vă din nou pe podium şi de data asta nu la un concurs de Masters (veterani), ci la Campionatul Naţional de Seniori, unde concurenţa a fost foarte mare, iar competitorii, mult mai tineri. A fost greu să ieşiţi vicecampion?
Costel Torcea: A fost foarte greu, pentru că a fost o diferenţă foarte mare de vârstă între mine şi ceilalţi participanţi, de peste 20 de ani. Pregătirea este foarte grea, refacerea la fel, asta în cazul meu comparativ cu un tânăr de 24-25 de ani, cum au fost cei pe care i-am înfruntat acum. În principiu, sunt mulţumit de rezultat. Într-adevăr, este frumos să câştigi titlul naţional de fiecare dată, având în vedere că în primăvară am obţinut locul I pe ţară la categoria mea de vârstă, dar trebuie să le dăm o şansă şi tinerilor. M-aş bucura ca de tânărul care m-a „bătut“ la acest campionat de seniori să putem vorbi şi peste zece ani, nu doar acum.
GdS: Ţinând cont că aţi concurat cu sportivi care au jumătate din vârsta dumneavoastră, şi i-aţi depăşit, care a fost sentimentul dumneavoastră? Am văzut că, în sală, mulţi vă consideră adevăratul câştigător…
C.T.: Într-adevăr, foarte mulţi apropiaţi îmi spun că sunt adevăratul campion pentru că am fost la fel de bun precum adversarul meu, dar ţinând cont de vârstă m-au respectat mai mult. Le mulţumesc pentru aprecierea făcută, dar campionul este campion, de data asta eu sunt doar vicecampion la seniori. Sper ca la categoria mea de vârstă să mă ţină „curelele“ şi să-mi iei interviu şi peste zece ani şi, bineînţeles, în postura de campion. Culturismul este viaţa mea şi nu voi renunţa niciodată la el.
„Nu m-am gândit
că pregătirea va fi atât de grea“
GdS: După Masters aţi spus că nu ştiţi dacă veţi participa la acest concurs de la Reghin, dar iată că v-aţi pregătit în continuare şi aţi făcut o figură frumoasă. Cum a fost perioada de pregătire din vară, până la concurs?
C.T.: Sincer, nu ştiu ce a fost în capul meu să mă pregătesc pentru CN de Seniori… Nimeni nu m-a obligat, nimeni nu mi-a sugerat lucrul ăsta, ieşisem campion naţional la Masters, era bine, mă achitasem de această sarcină faţă de mine, personal, şi faţă de clubul pe care-l conduc. Era un an cu o medalie de aur şi pot să spun că mi s-a pus „pata“ să continuu dieta şi antrenamentele la o intensitate mare. Nicidecum nu m-am gândit că pregătirea va fi atât de grea cu cât mă apropiam de concurs. A intervenit şi o mică accidentare, am continuat totuşi, şi la un moment dat am zis: „Păi dacă tot am trecut prin astea, merg acolo să vedem ce o ieşi“. Acum nu regret!
GdS: Câţi „veterani“ au mai fost?
C.T.: Din nefericire, în categoria mea, exceptându-mă pe mine, care la aproape 48 de ani mă consider „junior“, cel mai în vârstă a avut 27 de ani… Am avut discuţii cu cei din lumea culturismului, foştii campioni care nu mai concurează şi sunt arbitri sau antrenori, şi mi-au zis să continuu. Nu aş vrea să mă vait, dar la seniori cred că este din ce în ce mai greu, pentru că vârsta nu stă pe loc.
GdS: Aţi avut galerie în sală, cum v-au ajutat prietenii?
C.T.: Acum, scuzaţi-mi lipsa de modestie, dar pe unde merg în ţară, după atâţia ani, mi-am făcut un nume şi publicul mă place. Am avut o galerie în sală chiar din Reghin. Erau iubitori de culturism care mă ştiu de foarte mulţi ani, plus câţiva apropiaţi ai mei, craioveni. Când m-am întors, telefonul suna într-una, iar prietenii m-au primit ca de fiecare dată, bine, nevăzând pe faţa lor o părere de rău că nu am ieşit campion, ci doar vicecampion.
„A fost cu succes acest transfer al Mihaelei Pasăre“
GdS: Nu aţi fost singurul reprezentant al CS Gladiator Gym pe podium, am văzut că şi la feminin clubul dumneavoastră a obţinut rezultate notabile.
C.T.: Aşa este, am avut şi acolo o comportare bună. Este vorba despre Mihaela Pasăre, din Râmnicu Vâlcea, fata şi-a arătat dorinţa încă din primăvară să concureze pentru clubul nostru, pentru oraşul nostru. Este o veterană în privinţa competiţiilor de senioare, este trecută de 40 de ani şi ea, şi am zis că, dacă tot am început să mă bazez pe bătrâni, să facă şi ea parte din grupul nostru. Se pare că a fost cu succes acest transfer. La individual, ea a avut ghinionul să nu poată să le depăşească pe tinerele competitoare aşa de uşor ca mine, ocupând locul patru la categoria +55 kg, dar la perechi a obţinut medalia de argint şi este vicecampioană naţională cu Marcel Manea din Mediaş, campionul de la categoria 90 kg. O să mai auziţi lucruri frumoase şi despre ea!
Costel Preda,
noua speranţă
de la CS Gladiator
GdS: Care este planul pentru viitor? La nivel de club pregătiţi noii campioni?
C.T.: Se pare că, la nivel de club, anul acesta am fost loviţi şi de ceva ghinioane, din cauza accidentărilor campionilor mei, e vorba de Alexandrescu, Firică, Alina Duţă, dar, mulţumesc lui Dumnezeu, copiii se simt bine, au început pregătirile într-un ritm bun şi sper să fie bine pentru anul următor. Pe lângă ei, a mai apărut un tânăr, Costel Preda, din Podari, care va avea un viitor, cred eu, foarte frumos la nivel de performanţă, dar totul depinde de el. Voi face tot ce se poate să-l ajut. Încerc să fac tot posibilul ca să duc mai departe tradiţia acestui micuţ club de a scoate an de an medaliaţi cel puţin la campionatele naţionale. În ceea ce mă priveşte, urmează o perioadă de refacere, care se pare că este foarte greoaie, şi spun că voi merge înainte, nu mă voi opri. Cu toţii ne dorim să câştigăm câte o medalie, dar totul depinde de seriozitatea cu care ne pregătim.
Tânjeşte să organizeze un concurs în Craiova
GdS: Vorbeam de un concurs la Reghin, pe când unul la Craiova?
C.T.: M-am gândit de foarte multe ori la lucrul ăsta şi ar fi, cred eu, o obligaţie a mea pentru oraşul meu. Să organizez un Campionat Naţional, chiar şi de Masters, atenţie, nu neapărat de seniori, că din punct de vedere financiar este o diferenţă foarte mare, ar fi un lucru fantastic. Când se va întâmpla asta, nu ştiu. Tot timpul am încercat să atrag oamenii apropiaţi şi cunoscuţi, iubitori de sport, dar, din păcate, trebuie să recunosc că doar două persoane au fost alături de clubul Gladiator în această privinţă: Petre Popa şi Ionel Bucă. Nimeni nu este obligat să-şi dea banii la sport, dar… Suntem în Craiova, nu ştiu când o să ajungem Baia Mare din urmă, o forţă în culturismul european, şi să organizăm competiţii de mare anvergură.
GdS: Spuneţi asta, dar sala din Valea Roşie este plină, ba aţi mai deschis una în cartierul 1 Mai… De ce susţineţi că suntem atât de departe de partea nordică a ţării în privinţa culturismului?
C.T.: Mă bucură să văd că tinerii vor să facă sport şi, mai ales, sport de performanţă, dar credeţi-mă că în 2012, comparativ cu 2002-2003, când aveam doi-trei campioni la juniori pe an, este o scădere considerabilă. Cred că tinerii nu mai sunt interesaţi atât de mult de sport, aşa cum sunt în oraşele din vest sau nord, am cunoscuţi care au săli de culturism şi alte discipline sportive şi diferenţa dintre ceea ce îmi povestesc ei şi ceea ce văd eu aici e foarte mare. Lumea are alte preocupări acum. Sper să fie în 2013 un reviriment pentru culturismul de la noi din oraş şi pentru sport, în general.
