Fiţi lei în groapa câinilor!

Aflată în faţa unui retur infernal, Universitatea nu-şi mai permite schimbări de antrenori, de jucători, noi compromisuri, experimente sau alte strategii. Ne-am epuziat ocaziile în care puteam să dăm greş, Ştiinţa aflându-se mult mai jos decât s-ar fi aşteptat oricine astă-vară.
De bine, de rău, în această iarnă, în Bănie, a aterizat un antrenor care nu mai are statutul de maimuţoi al patronului şi, din câte mi-am dat seama, este destul de stăpân pe ceea ce are de făcut. Nu am realizat încă rolul său în transferurile făcute în acest intersezon, deoarece îmi vine greu să cred că le ştia chiar pe toate de dinainte să fie numit (după cum a spus patronul Ştiinţei), dar olandezul, până la proba contrarie, trebuie să fie creditat că are habar când vine vorba de fotbal.
Debutul lui Wotte poate să aibă două feţe. Pe de-o parte, dacă acesta va câştiga contra lui Dinamo, va reuşi să bucure, în mod cert, toţi suporterii alb-albaştri. Cu un eventual succes, le-am da „un croşeu“ binemeritat „câinilor“, mai ales după ultimele declaraţii ale lui Borcea, care au crescut dezgustul şi ura oltenilor faţă de fosta echipă a Securităţii.
Pe de altă parte, dacă am ieşi învinşi de pe teren, am risca să pierdem şi stropul de moral acumulat în această iarnă şi să cădem în extrema disperării, ajungând pe marginea prăpastiei. Nici egalul nu e de aruncat, având în vedere că principalul obiectiv este să nu mai pierdem puncte, dar ideal pentru noi, sub toate aspectele, ar fi să învingem câinii şi să le tulburăm visele europene. Iar cum Dinamo nu mai este o echipă de top la ora actuală, ne punem speranţa că antrenorul nostru va specula lipsurile acestora, mai ales cele din defensivă.
Nădejdea suporterilor cade tot pe Florin Costea, care are, în sfârşit, ocazia să le dovedească tuturor că merită de mult un transfer în străinătate, că n-a ajuns din întâmplare golgheterul Ligii 1 şi că e îndreptăţit să-i ia locul lui Mutu în naţionala României. În acelaşi timp, Wotte trebuie să pună umărul şi la maturizarea lui Florin, pentru ca acesta să nu mai cedeze atât de uşor când se află sub presiune.
Ajungând la subiectul suporteri, aceştia or să fie mereu aproape de echipă, indiferent de locaţia în care se joacă meciul, indiferent dacă patronul îi vrea prezenţi sau nu şi indiferent dacă sunt sau nu respectaţi de reprezentanţii clubului. Niciodată fanii nu au fost lângă echipă fiindcă le-a cerut cineva acest lucru, ci fiindcă aşa au simţit ei în acele momente. Şi aici mă refer la toţi fanii Ştiinţei, neţinând cont de împărţeala făcută de Mititelu pe criterii doar de el ştiute.
Este trist, însă, că, din cauza unor oameni ca Mititelu sau Solomon, această echipă va ajunge să-şi abandoneze suporterii, tradiţia, istoria şi, în final, să se rupă de tot ceea ce a făcut-o mare de-a lungul timpului.
Sâmbătă se împlinesc opt ani de la moartea lui Cristi Neamţu, care nu va mai avea însă pe cine să protejeze de sus deoarece, din cauza orgoliilor, pe „Ion Oblemenco“ pare să se fi tras definitiv cortina.