Fostul jucător şi antrenor al Universităţii, care îşi aniversează pe 1 martie ziua de naştere, a suferit pe parcursul carierei o gravă accidentare, ratând astfel un transfer la Rennes. A jucat apoi la SCO Angers.
În prima ligă din România, Emil Săndoi a jucat la Universitatea Craiova (în două perioade) şi FC Argeş. „Sandy“ a debutat sub culorile alb-albastre pe 17 septembrie 1983, în meciul Universitatea – FC Argeş 3-0, atunci când, spre sfârşitul partidei, antrenorul Oţet l-a trimis în teren în locul lui Cîrţu. Săndoi a jucat pentru culorile alb-albastre până la sfârşitul sezonului 1994/1995, cu excepţia ediţiei 1993/1994, când a fost accidentat. În vara anului 1995, a semnat un contract cu gruparea din liga a II-a franceză SCO Angers, iar la revenirea în România a semnat cu FC Argeş, dar şi-a încheiat cariera tot la Universitatea, în 1999.
Gheara de găină a prevestit accidentarea lui Săndoi
Ca fotbalist, Săndoi a avut destul de multe oferte din străinătate. Stupidul accident din finala Cupei României din 1993, când fundaşul Petrache l-a contrat pe „Sandy“ şi i-a provocat o dublă fractură de tibie şi peroneu, l-a scos din circuit aproape un an. Înainte de finală, oficialii grupării de primă ligă Rennes s-au înţeles cu Săndoi pentru un transfer imediat, francezii au bătut palma cu „Sandy“ şi cu clubul craiovean, iar la meciul din finala Cupei 1993, cei de la Rennes pregătiseră contractul, dar şi dolarii. Când Săndoi a fost scos cu targa de pe teren, francezii au şi părăsit stadionul!
Cu o zi înainte de finală, în faţa camerei sale de la hotelul Lebăda, Emil a găsit o gheară de găină! A lovit-o cu piciorul drept. A uitat apoi povestea cu gheara, dar şi-a amintit-o după accidentarea gravă din finala Cupei. „A fost un semn rău! Trebuia să fi îndepărtat gheara cu altceva, nu cu piciorul meu drept, care a doua zi avea să fie frânt!“, avea să spună, peste ani, Emil Săndoi.
Ofertat de Aston Villa
Înainte de Rennes, Săndoi a avut şi alte oferte. „Discuţii am mai avut cu Olympique Lyon, chiar şi cu Aston Villa. Cea mai bună ofertă (din punct de vedere financiar) a fost însă din partea celor de la Olympique, în vara anului 1991, după ce noi am reuşit eventul“, a spus Săndoi. El însă a refuzat oferta francezilor, iar peste ani a regretat: „Îl aveam impresar pe Ali Rachedi, marocan de origine, stabilit în Franţa. Am semnat contract de impresariere cu el imediat după CM din Italia 1990, unde am fost cu lotul naţional. În vara lui 1991, după event, am avut unele discuţii cu francezii de la Lyon, reprezentaţi de Lacombe, şi, în principiu, am fost de acord cu oferta lor. Mie mi-au oferit 200.000 de dolari la semnătură pentru un contract pe patru ani, cu un venit net lunar de 10.000 de dolari. Era în vara anului 1991 şi vreau să spun că la vremea respectivă această sumă era extraordinară! Aveam 26 de ani, nu plecasem niciodată din Craiova, mă simţeam foarte bine la Universitatea, eram legat de familie… Cum să spun? N-am avut curajul să plec, să iau totul de la zero, mai ales printre străini. Părinţii erau dezorientaţi, am simţit că ei priveau eventuala mea plecare de la Universitatea ca o rupere şi a relaţiilor cu familia. Eram, repet, în 1991, încă nu ne lepădasem definitiv de nişte prejudecăţi… Credeam totodată că Universitatea va face performanţă şi în cupele europene şi am ezitat să părăsesc Craiova. Ca să fiu sincer, apoi am regretat“.
