Manchester – Chelsea
Stadion „Luzhniki“, Moscova.
Formaţii probabile:
Manchester: Van der Sar – Hargreaves, Ferdinand, Brown, Evra – Nani, Scholes, Carrick, Park – C. Ronaldo, Rooney. Antrenor: Sir Alex Ferguson.
Chelsea: Cech – Essien, Carvalho, Terry, Cole – Ballack, Makelele, Lampard, J. Cole – Drogba, Kalou. Antrenor: Avram Grant.
Va arbitra: Lubos Michel (Slovacia).
Moscova găzduieşte finala celei mai importante competiţii europene intercluburi, care va fi în acest an o afacere englezească, Manchester şi Chelsea duelându-se cu trofeul pe masă.
După ce au luptat pentru titlu până în ultima etapă a Campionatului Angliei, Manchester United şi Chelsea vor fi adversare în această seară şi în finala celei mai importante competiţii europene intercluburi, Liga Campionilor. Aşadar, stadionul „Luzhniki“ din Moscova va găzdui o partidă între două formaţii care se cunosc foarte bine.
Manchester United a ajuns în ultimul act, după 0-0 şi 1-0 cu Barcelona, în returul de pe „Old Trafford“. În schimb, Chelsea s-a calificat pentru prima dată în istorie în finala UEFA Champions League, după un retur nebun cu Liverpool în semifinale. După remiza din tur, Chelsea a avut nevoie de prelungiri pentru a-i opri pe „cormorani“ din drumul spre a treia finală de Ligă în ultimii patru ani.
Cristiano Ronaldo şi compania vin la Moscova cu un moral bun, pentru că au câştigat campionatul în Anglia şi au un avantaj psihologic asupra adversarei de astăzi. În acelaşi timp, finala este şi o şansă de răzbunare pentru Chelsea, după „războiul“ pierdut în Premier League cu Manchester.
A treia finală între echipe din aceeaşi ţară
Duelul englezesc de la Moscova este al treilea din istoria finalelor competiţiei între echipe din aceeaşi ţară. Pentru Chelsea, statistica poate fi încurajatoare, pentru că în precedentele partide, jucate între Milan şi Juventus (2003), respectiv Real Madrid şi Valencia (2000), a avut câştig de cauză formaţia care în campionatul intern s-a clasat mai jos în clasament.
Chelsea a câştigat singurul ei trofeu european în 1971, când a învins în finala Cupei Cupelor pe Real Madrid. Manchester are un palmares mai bogat, cu două trofee ale Ligii Campionilor în vitrina clubului, iar un eventual succes din acest an intenţionează să-l dedice jucătorilor lui United, care în urmă cu 50 de ani au murit într-un accident de avion petrecut la München.
Indiferent care va fi câştigătoarea din această seară, un lucru este cert: Anglia va egala Spania şi Italia la numărul de succese în finala Ligii Campionilor. Celelalte victorii englezeşti în competiţie au fost obţinute în ordine cronologică de Manchester United (1968), Liverpool FC (1977), Liverpool (1978), Nottingham Forest (1979 şi 1980), Liverpool (1981), Aston Villa FC (1982), Liverpool (1984), Manchester United (1999) şi Liverpool (2005).
Van der Sar, pentru a treia oară în ultimul act
Portarul lui Manchester United, olandezul Edwin van der Sar, a câştigat deja Liga Campionilor cu Ajax Amsterdam în 1995 şi a fost învins în finală, un an mai târziu, de Juventus. Colegul său, mijlocaşul Owen Hargreaves, şi-a trecut, la rândul lui, în palmares trofeul în 2001, sub culorile lui Bayern München. Fundaşii lui Chelsea, Ricardo Carvalho şi Paulo Ferreira, au gustat şi ei şampanie din trofeu în 2004, când evoluau la FC Porto sub comanda lui Jose Mourinho, după o finală cu AS Monaco. Unul dintre atacanţii lui Chelsea, Andrei Şevcenko, a marcat penaltiul decisiv în finala cu Juventus din 2003, chiar pe „Old Trafford“, urcaineanul fiind legitimat atunci la Milan.
Claude Makelele (Chelsea) l-a avut adversar pe actualul său coechipier Michael Ballack, în ultimul act din 2002, când Real Madrid s-a impus în faţa nemţilor de la Bayer Leverkusen. Giggs şi Gary Neville sunt singurii „supravieţuitori“ de la Manchester, care au apucat să joace şi în finala memorabilă din 1999, când United s-a impus in extremis cu 2-1 în faţa lui Bayern München. Coechipierul lor, Paul Scholes, aflat şi el în prezent la Manchester, a fost suspendat pentru partida respectivă, iar Alex Ferguson i-a promis un post de titular la Moscova.
Partida din această seară de pe „Luzhniki“ va fi arbitrată de slovacul Lubos Michel, va începe la ora 21.45 şi va fi transmisă în România de Pro TV.
Manchester nu a marcat niciodată în prima repriză
Manchester United nu a marcat niciodată în prima repriză din finală, iar cinci din cele opt goluri ale lor din finalele precedente au fost reuşite în partea a doua a meciului, inclusiv cele din 1999, când a învins pe Bayern, iar în 1968, contra lui Benfica, a marcat trei goluri în prelungiri. Chelsea a condus în finala Cupei Cupelor pe Real Madrid în 1971 şi a marcat un singur gol în finala Cupei UEFA contra lui Stuttgart, în 1998.
Singurul meci jucat de Manchester în Moscova s-a terminat la egalitate, 0-0, după prelungiri, contra lui Torpedo, în primul tur al Cupei UEFA, sezonul 1991/1992. Chelsea a câştigat singurul meci jucat în capitala Rusiei, după ce s-a impus cu 1-0 în faţa lui ŢSKA.
Cele două finaliste s-au întâlnit de 147 de ori în campionat, în Cupa Angliei şi în Cupa Ligii, iar Manchester a câştigat 65 de meciuri, Chelsea a învins în 40, iar 42 de partide s-au terminat la egalitate.
Giggs şi Ferguson, aproape de a stabili recorduri
Cu ocazia finalei Ligii Campionilor de la Moscova, aripa stângă a celor de la Manchester, galezul Ryan Giggs, îl va depăşi pe celebrul Bobby Robson ca număr de prezenţe în tricoul celor de la United. Giggs a egalat deja recordul acestuia, de 758 de meciuri pentru gruparea de pe „Old Trafford“, cu ocazia meciului din campionat cu Wigan, în care a şi marcat. Giggs susţine că aceasta va fi ultima finală din cariera sa: „Când ai 26 de ani crezi că vei juca şi în alte finale. La 34 de ani te temi că şansele tale devin din ce în ce mai mici. Cu siguranţă, la acestă vârstă apreciezi mai mult acest lucru, pentru că s-ar putea să fie ultima ocazie să joci o finală la acest nivel“, a declarat internaţionalul galez, care în 1999 a triumfat în finala Ligii Campionilor de la Barcelona, contra lui Bayern München.
Antrenorul galezului, Sir Alex Ferguson, va stabili un record la nivel continental în ceea ce priveşte victoriile obţinute într-o perioadă îndelungată. Au trecut 25 de când a tehnicianul a câştigat primul trofeu european, Cupa UEFA în 1983, cu scoţienii de la Aberdeen. În cazul unui succes, Ferguson va depăşi recordul deţinut de suedezul Sven Goran Erikkson, care a câştigat cupe europene într-o perioadă de 17 ani. El poate deveni totodată al 16-lea antrenor care câştigă Cupa Campionilor de mai multe ori. Cei care au reuşit deja această performanţă sunt Villalonga (1956, 1957), Luis Antonio Carniglia (1958, 1959), Béla Guttman (1961, 1962), Helenio Herrera (1964, 1965), Miguel Muńoz (1960, 1966), Nereo Rocco (1963, 1969), Stefan Kovács (1972, 1973), Dettmar Cramer (1975, 1976), Brian Clough (1979, 1980), Ernst Happel (1970, 1983), Arrigo Sacchi (1989, 1990), Ottmar Hitzfeld (1997, 2001), Vicente Del Bosque (2000, 2002), Carlo Ancelotti (2003, 2007).
