Adrian Mititelu s-a bătut de nenumărate ori cu pumnul în piept că a băgat milioane de dolari în echipa de fotbal, dar cifrele îl contrazic.
Nu o dată patronul Ştiinţei, Adrian Mititelu, a afirmat că a băgat sume exorbitante, în echipa de fotbal, numai că banii primiţi de la sponsorii care s-au apropiat de Universitatea asigură în cea mai mare parte existenţa grupării alb-albastre. Nimeni nu îi ia meritele lui Adrian Mititelu pentru ceea ce a realizat în urmă cu un an, când a preluat doar numele echipei şi a trebuit să bage mâna adânc în buzunar ca să alcătuiască lotul de jucători de astăzi şi să-l mai şi promoveze. Dar asta a fost atunci. În prezent, lucrurile stau cu totul altfel. Adrian Mititelu, o dată cu revenirea Ştiinţei în Liga I, trăieşte din sponsorizări şi face mici eforturi financiare, dar se laudă că a mărit considerabil bugetul clubului.
Peste un milion de dolari din sponsorizări
Trecând la calcule, putem spune cât de mult l-a ajutat pe Adrian Mititelu brandul Universităţii Craiova pentru a strânge un buget frumuşel numai din publicitate, incluzând aici şi panourile de pe marginea terenului, pe lângă numele firmelor scrise pe echipamentul de joc. Vorbind despre dolar, moneda adorată de patronul Ştiinţei atunci când face plăţi, Adrian Mititelu a încasat de la abatorul de pui Felvio 50 de mii de „verzi“, în timp ce Nike a plusat la rândul său alte 50 de mii, pe lângă echipamentele sportive pe care le-a asigurat alb-albaştrilor. Acestor „mici“ atenţii li se adaugă şi alte beneficii financiare, deloc de ignorat, din partea următoarelor companii: PIC – 100 de mii de euro, Selgros – 50 de mii de euro, Moda Aliss – şapte mii de euro, Romplast – şapte mii de euro, Gealan – 40 de mii de euro, Omniasig – 60 de mii de euro, ISM (reclamele rotative) – 100 de mii de euro, Vodafone – şapte mii.
Din drepturile de televizare, contul clubului s-a „îngrăşat“ cu încă 300 de mii de euro. Din vânzarea biletelor gruparea alb-albastră a încasat în medie 14.750 de euro la fiecare meci, ceea ce înseamnă că la sfârşitul campionatului se va ajunge la un total de 250 de mii de euro, la doar patru euro pe tichet, deşi accesul în unele locaţii în stadion necesită mai mulţi bani.
Contabilizând toate aceste sume, Mititelu s-a ales cu 100 de mii de dolari şi 921 de mii de euro, dar mai trebuie enumerate şi firmele cu care a făcut barter – în fond, tot bani picaţi din cer. Aici intră în discuţie următoarele: Poşta Română (livrează gratuit ziarul finanţatorului Ştiinţei), Perla Harghitei (asigură echipei apa minerală şi plată), hotelul Golden House, care asigură masa şi cazarea brigăzilor de arbitri la meciurile de pe „Ion Oblemenco“ şi Ediţie Specială, gazeta de perete a clubului.
De la „naşu’“ Mititelu, cinci sute de mii de dolari
Sumele de mai sus, cumulate, acoperă, dacă nu cumva mai şi rămân ceva dolari, toate cheltuielile lui Adrian Mititelu, incluzând aici contractele jucătorilor, salariile angajaţilor de la club şi nu numai, cantonamentele susţinute de juveţi, dar şi celelalte mici îmbunătăţiri aduse la stadion.
Amortizând cheltuielile din banii veniţi din sponsorizări, constatăm că Adrian Mititelu nu a fost prea darnic în acest an competiţional, singurele plăţi făcute din propriul buzunar fiind achiziţionarea jucătorilor Jeremie Njock şi Julius Wobay. S-au vehiculat fel de fel de cifre în privinţa sumelor de transfer pentru cele două vedete, cele opt sute de mii de euro rostite de Adrian Mititelu în iarnă fiind „puţin“ exagerate. De fapt, achiziţionarea lui Njock a costat două sute de mii de dolari, iar transferul lui Wobay de la NEA Salamina la Universitatea a valorat doar trei sute de mii de dolari şi nu cinci cum a „trâmbiţat“ patronul craiovean.
