Badea, un vasal la curtea patronului Dinel

Antrenorul Universitatii este un om bulversat in perioada aceasta, declaratiile sale fiind cel putin ciudate. Este oarecum normal, daca tinem cont ca echipa ocupa penultimul loc in clasament, iar el este pe cale de a deveni unul dintre groparii ei, fiind presedinte si antrenor in anul in care, Doamne fereste, echipa ar putea retrograda. Badea crede ca i-a fost harazit destinul de a salva Universitatea si nu accepta ca nu acesta este rolul sau. Nici acum, dupa ce a adus Craiova pe locul 15, Badea nu-si pune cenusa in cap, acuzind, asa cum ne-a obisnuit in ultima vreme, „persoanele din jurul echipei, care nu sint alaturi de aceasta“, suporterii contestatari, dar si ziaristii „tendentiosi“.

Desi spune ca nu a fost aservitul lui Dinel, ci a actionat mereu in interesul Universitatii, faptele il contrazic flagrant pe antrenorul de azi al Stiintei, el neripostind niciodata la vreo decizie bizara si nedreapta a „sefului“. Din postura de presedinte al Universitatii, Badea a acceptat masura luata de Dinel, ca Peluza Sud a stadionului „Ion Oblemenco“ sa fie inaccesibila fanilor. Nici macar Netoiu nu a fost capabil de asemenea fapta, „Comandantul“ limitindu-se la o „indexare“ subita a biletelor.

Din aceeasi pozitie, de pseudo-presedinte, a dat chix avind in subordine doi antrenori, Napoli si Rednic, care n-au avut rezultate si au parasit clubul cu scandal. N-a reusit (desi s-ar putea sa nici nu fi dorit) sa angajeze un antrenor adevarat dupa plecarea lui Rednic.

Din postura de vicepresedinte a acceptat vinzarea lui Rada si Stancu, motivind ca era „martor la caratul apei“. Atunci, ce servicii ar putea aduce Universitatii un om care, desi a fost toata viata in slujba clubului, nu are un cuvint de spus in fata unei persoane care a dovedit ca nu iubeste echipa si ca nici macar nu-i place fotbalul, dar a ajuns la un moment dat sa detina ceea ce adora citeva milioane de oameni?

Dinel a trecut peste decizia lui Badea, caruia ii promisese puteri depline la club, si a lasat intrarea libera. In aceste conditii, Badea a replicat: „A fost decizia domnului Staicu, iar eu m-am conformat“. Nu s-o fi conformat oare Badea, pentru ca ii convine si lui acum sa aiba multa lume la stadion, doar-doar vor fi acoperite vocile „nebunilor“ din Peluza Sud?

Si-a dedicat fara ezitare victoria de la Brasov, desi preluase doar de trei zile echipa, adaugind „avem un grup valoros la Universitatea“. Apoi, cind au urmat infringerile cu Timisoara si Bistrita, managerul general a acuzat „pregatirea fizica si psihica a jucatorilor“, nemaifiind „meritul“ sau de acea data: „Asta este valoarea echipei“.

Badea s-a falit cu realizarile sale din postura de presedinte, transferind 11 fotbalisti in vara trecuta, iar cind a venit vremea sa raspunda pentru valoarea jucatorilor adusi, a aruncat din nou pisica in curtea vecina, atribuindu-i vina lui Mircea Rednic. In aceasta perioada, Badea acuza presa pentru incertitudinea din cadrul clubului, desi aceasta este alimentata doar de declaratiile „seniorului“ Dinel, care ba vrea sa dea echipa pe un euro, ba solicita sase milioane de dolari.

Domnule manager general, ca jucatorii nu pot fi conectati la importanta unor meciuri nu este vina suporterilor si a presei, ci a patronului care isi imparte deja lotul pe bucati, unii fotbalisti vazindu-se vinduti altor cluburi, unii cu dezlegarile in mina, iar altii, considerati nesemnificativi, sint lasati in bratele urmatorilor finantatori.

Cine tensioneaza atmosfera la Craiova, galeria care incurajeaza echipa in timp ce contesta patronul si antrenorul, sau antrenorul care ameninta inaintea fiecarui meci cu demisia in cazul in care va pierde?

„Merit sa fiu ponegrit si umilit, pentru ca imi sacrific sanatatea si timpul pentru Universitatea“, spunea ieri Pavel Badea. Pai nimeni nu ti-a cerut asta, Badita! Probabil ca te intrebi de ce publicul nu ti-a scandat si tie numele precum lui Rednic in ultimul timp, desi cariera ta s-a confundat cu numele Universitatii Craiova… Poate ca trebuia sa te limitezi doar la a juca pentru aceasta echipa.