Există o mulțime de verdețuri care își fac apariția primăvara. Ele au multe beneficii pentru organism dacă sunt incluse în dieta zilnică, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp.
Păpădia
Păpădia are multe de beneficii pentru organism care sunt prea puțin cunoscute. Rădăcinile sunt utilizate ca stimulent al poftei de mâncare și al digestiei. Frunzele au efect terapeutic în tratarea bolilor hepatice și prevenirea osteoporozei. Chiar și florile ei au o utilitate: acestea se pun în pungile de hârtie în care se păstrează diversele fructe, întrucât emană un gaz (etilen) care stimulează procesul de coacere. Păpădia este bogată în vitamina A, C, D, vitamine din complexul B, fier, calciu, magneziu, potasiu și zinc, şi este şi o sursă importantă de lecitină.
Untișorul
Se găsește în păduri, parcuri și grădini și i se mai spune sălățică, creson, năsturel sau salata ursului. Are puține calorii și este bogat în antioxidanți și vitamina C. Mai conține vitamina K, vitamina A, vitamine din complexul B, cupru, calciu, potasiu, magneziu și fosfor. Introdus în alimentație, poate proteja împotriva osteoporozei, anemiei, ba chiar reduce și riscul apariției anumitor tipuri de cancer. Mai este folosit pentru tratarea indigestiei, alergiilor sau acneei. Planta conține însă protoanemonină, o substanță cu un efect toxic iritant. Specialiștii spun că untişorul devine periculos atunci când a ajuns la maturitate sau a înflorit. Efectul toxic dispare în momentul în care frunzele sunt gătite.
Urzicile
Au efect diuretic, fiind folosite în tratarea infecțiilor tractului urinar sau a pietrelor la rinichi, dar și în tratarea hipertensiunii. Previn anemia, sunt un stimulent pentru aparatul digestiv, combat tusea şi diareea, fluidifică sângele, luptă împotriva viermilor intestinali, cicatrizează rănile și stimulează digestia. Frunzele de urzică emană acid formic, o substanță care în contact cu pielea produce urticarie însoţită de usturime. De la urzică se folosesc frunzele, care trebuie să fie culese de la plantele foarte tinere.
Ștevia
Este folosită pentru tratarea infecțiilor, reducerea inflamaţiilor tractului respirator, ca adjuvant în tratarea infecţiilor bacteriene, dar şi pentru efectul său diuretic. Este bogată în vitamina A, C, conține fibre, fier, magneziu, potasiu, fosfor și calciu. Ștevia nu are efecte adverse semnificative. Doar mămicile care alăptează trebuie să fie precaute din cauza conținutului de antrachinonă care îi poate provoca diaree sugarului.
Loboda
Ajută la combaterea asteniei de primăvară, contribuie la eliminarea toxinelor din organism, este folosită în tratarea afecțiunilor pulmonare și a durerilor de stomac. Conține multă vitamina C (cu o concentrație de două ori mai mare decât kiwi și lămâia) și are acțiune ușor laxativă, diuretic-depurativă, remineralizantă, vitaminizantă, emolientă și calmantă. Acționează ca un laxativ atunci când este introdusă în alimentație. Loboda, la fel ca spanacul, conţine foarte mult acid oxalic. Din această cauză nu este permis consumul în cantităţi mari persoanelor care se confruntă cu litiază renală (pietre la rinichi).
Leurda
Leurda sau usturoiul sălbatic (seamănă cu usturoiul la gust şi se foloseşte şi sub formă de condiment) este folosită de mii de ani ca tonic al sistemului digestiv. Conține multă vitamina A, C, vitamine din complexul B, calciu, fier, fosfor, sodiu și cupru, precum și compuși sulfurați de la care vin gustul și mirosul specific plantelor din familia Allium. În scop culinar şi terapeutic se folosesc frunzele, culese primăvara, proaspete, deoarece prin uscare proprietăţile plantei se pierd foarte uşor. În perioada alăptării este contraindicat consumul de leurdă, fiindcă poate modifica gustul laptelui matern.
Măcrişul
Este o plantă cu gust acrişor, care are efect antibiotic, ajută la tratarea astmului, a gripei sau a bronşitei, la stablizarea tensiunii arteriale, la buna funcţionare a creierului și la reglarea sistemului digestiv. Îmbunătăţeşte memoria, contribuie la menținerea sănătăţii ochilor, previne bolile inimii, ajută la eliminarea toxinelor din organism și are proprietăţi antitumorale. Măcrişul conţine vitaminele A, B, C, magneziu, fier, iod, sulf, potasiu, fosfor, acid folic, antioxidanţi și calciu.
