21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateDr. Gindrovel Dumitra: „Cea mai bună metodă de prevenire a meningitei o reprezintă vaccinarea“

Dr. Gindrovel Dumitra: „Cea mai bună metodă de prevenire a meningitei o reprezintă vaccinarea“

Două adolescente din România şi-au pierdut viaţa, în numai o săptămână, din cauza meningitei. Numită „boala contratimp“, meningita poate ucide în câteva ore. Vestea bună este că aceasta poate fi prevenită prin vaccinare. Grav este însă că vaccinul care previne cele mai multe îmbolnăviri nu se găsește în România. Care sunt simptomele bolii, care sunt categoriile de risc şi ce măsuri putem lua împotriva ei aflaţi din interviul pe care ni l-a acordat dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului Național de Vaccinologie din cadrul Societății de Medicină de Familie și secretar în Comisia de Medicină de familie din Ministerul Sănătății.

GdS: Meningita a făcut mai multe victime în numai o săptămână. De ce, în anul 2019, această boală ne ucide adolescenţii?
Gindrovel Dumitra: În ultima perioadă, sunt trei cazuri de meningită meningococică, şi aş dori să punctez acest aspect, pentru că vorbim nu de orice fel de meningită, ci de cea produsă de meningococ, iar două tinere au decedat, ceea ce accentuează tragismul acestei veşti pentru că vorbim de copii mari. De ce suntem aici? Pentru că aşa este viaţa! Îmi pare rău că spun acest lucru, dar în ultima vreme am avut o întreagă campanie împotriva vaccinării şi, de câte ori am atras atenţia, au existat voci din această lume a antivacciniştilor, care, iertaţi-mă, sunt complet pe altă planetă, neînţelegând că noi suntem totuşi într-un univers şi există numeroase ameninţări. Pe de altă parte, vorbim şi despre o afecţiune produsă de un meningococ, care nu este una frecventă, este una foarte rară. Meningitele sunt frecvente, pentru că ele sunt produse şi de alte cauze. Noi împărţim meningitele în infecţioase şi noninfecţioase. Din cele infecţioase avem meningite virale, bacteriene sau chiar produse de anumite ciuperci. În cadrul meningitelor bacteriene, una dintre ele este cea meningococică, alături de cea produsă de haemophilus influenzae, respectiv cea produsă de pneumococ, şi, dacă le-am pomenit pe ultimele două, pentru aceşti agenţi patogeni există o soluţie, şi anume în programul naţional de vaccinare există vaccinul pneumococic conjugat 13 valent, care acoperă cea mai mare parte dintre serotipurile de pneumococ care produc meningită pneumococică, aproape 98 la sută, iar pentru haemophilus influenzae există în programul naţional vaccinul pentru haemophilus influenzae tip B, cel care este responsabil de meningita cu haemophilus influenzae. Din păcate, lipseşte din programul naţional în acest moment vaccinul pentru meningita meningocogică, pentru că numărul de cazuri produse de miningococ este relativ redus. În România, sunt 60-70 de cazuri în medie în fiecare an şi, în plus, nu a fost disponibil multă vreme un vaccin meningococic bun sau foarte bun. Exista vaccinul meningococic polizaharidic, dar care avea o perioadă scurtă de timp în care puteai spune că este eficient. El trebuia repetat la fiecare cinci ani şi nu putea fi administrat copiilor sub doi ani. Acest aspect a creat destul de multe baraje la momentul respectiv pentru a fi introdus în programul naţional de vaccinare. De cinci ani, la nivel mondial există două vaccinuri foarte bune, şi anume vaccinul meningococic conjugat împotriva serogrupului B şi încă unul conjugat împotriva altor patru serogrupuri: A, C, W135 şi Y. Ele folosesc o tehnologie de ultimă generaţie şi reuşesc să stimuleze sistemul imun al unui bebeluş, chiar şi sub doi ani, să producă un titru de anticorpi, care se păstrează o perioadă mai lungă de timp. Din noiembrie 2018, în farmaciile din România este disponibil vaccinul mengococic conjugat tetravalent, cel care se adresează grupurilor A, C, W şi Y, dar încă nu este disponibil vaccinul meningococic conjugat împotriva serogrupului B, care este cel mai frecvent în România. Dintre cele 60-70 de cazuri pe care le întâlnim în medie în fiecare an, serogrupul B este responsabil pentru aproximativ 60 la sută dintre ele. Când pierzi un copil, este o dramă. Noi nu ne-am obişnuit cu această idee, că introducerea în programul naţional a unui vaccin reprezintă consecinţa unui proces de evaluare, care ţine cont de vaccin, dar şi de contextul epidemiologic. În acest moment, acest proces pentru vaccinul meningococic spune că nu este de introdus în programul naţional, ci ne adresăm doar unor grupe la risc.

Copiii sub patru ani şi adolescenţii, cele mai vulnerabile grupe

GdS: Care sunt acestea?
G.D.: Pentru meningita meningococică există două grupe de risc: copiii sub patru ani şi adolescenţii care frecventează anumite colectivităţi. Adolescenţii au anumite practici care favorizează răspândirea meningococului şi apariţia acestor forme severe. Meningococul nu este unul dintre agenţii patogeni pe care să nu îi întâlnim frecvent în jurul nostru. 1 din 5 persoane din România este purtător sănătos de meningococ, numai că în anumite situaţii, atunci când este favorizată transmiterea, la aceşti adolescenţi, pot apărea forme severe. Fumatul, sărutul sunt factori de risc adiacent care determină răspândirea şi posibilitatea apariţiei acestei boli.

GdS: Ce au în comun copiii până în patru ani şi adolescenţii, astfel încât sunt cele mai vulnerabile grupe?
G.D.: La cei mici există un portaj, care este favorizat inclusiv de contactul cu părinţii, cu fraţii mai mari. În plus, au capacitatea sistemului imun mult mai redusă. Deci, dacă la copiii sub patru ani avem o capacitate mai redusă a sistemului imun de a face faţă anumitor agenţi patogeni care în mod normal constituie flora ce ne înconjoară, pentru adolescenţi sunt alte cauze, respectiv această aglomerare în colectivitate reprezintă factorul principal pentru că se favorizează portajul şi astfel apar cazuri noi.

Meningita meningococică se transmite printr-un contact foarte strâns

GdS: Practic, cum se transmite această boală?
G.D.: Meningita meningococică se transmite printr-un contact foarte strâns, care înseamnă sărutul, apropierea. Acest meningococ care este prezent la nivel nazal sau faringian nu rezistă în mediul exterior. Un strănut nu favorizează în mod direct transmiterea, ca la gripă. De aceea, noi ne adresăm cu măsuri profilactice doar persoanelor care au avut contact direct cu persoana respectivă, nu întregii şcoli. Un alt aspect foarte important este ca părintele să ajungă cu copilul la medic imediat ce apar primele simptome. Meningita meningococică se mai numeşte „boala contratimp“ pentru că de la debutul simptomelor până la apariţia modificărilor ireversibile este o perioadă foarte scurtă de timp, uneori de câteva ore. Simptomele pot să atragă atenţia, dar nu toţi suntem norocoşi pentru că de obicei primele simptome sunt nespecifice: febră, strănut, cefalee, vărsături, iar medicul, oricare ar fi el, poate să nu îşi dea seama. Ulterior poate apărea un semn foarte important, redoarea cefei. Atunci când a apărut acest semn, plus vărsătură în jet şi febră mare, trebuie sunat la 112 şi mers la Infecţioase. Diagnosticul este pus doar prin puncţie lombară, nu există un alt tip de diagnostic. Aşadar, primele simptome sunt nespecifice şi pot păcăli medicii, aşa cum s-a întâmplat, de altfel. (…) Un alt simptom specific sunt peteşiile, la nivelul tegumentului apar modificări, ceea ce reprezintă o expresie a faptului că sunt deja afectate funcţii de bază şi este foarte posibil ca, în unele situaţii, să fie prea târziu. Din acest motiv, tuturor părinţilor şi copiilor pe care îi am în cabinet le spun că există în acest moment în România disponibil vaccinul meningococic tetravalent, care poate fi administrat suplimentar faţă de vaccinurile din programul naţional.

200 de lei, preţul vaccinului disponibil în România

GdS: Acest vaccin ne poate feri complet de boală?
G.D.: Cel pentru A, C, W, Y ne fereşte pentru aceste serogrupuri, nu ne fereşte de serogrupul de tip B. Pentru acesta este celălalt vaccin meningococic conjugat tip B, pe care îl aşteptăm să fie aprobat şi în România, astfel încat să îl administrăm. Atunci vom avea cinci serogrupuri, cu 99 la sută acoperire împotriva acestei boli.

GdS: Cât costă vaccinul disponibil în România?
G.D.: În jur de 200 de lei. Orice persoană peste un an primeşte o singură doză, iar la sugari, dacă vaccinarea se începe la minimum şase săptămâni, atunci până la şase luni sunt administrate două doze primare plus un rapel la vârsta de un an, iar dacă începem între şase şi 12 luni, o singură doză în acest interval plus una peste vârsta de un an.

GdS: Care sunt condiţiile în care poate fi administrat acest vaccin?
G.D.: Părinţii trebuie să se adreseze medicilor de familie. Copilul trebuie consultat, părintele primeşte o reţetă cu care merge la farmacie şi în cel mai scurt timp trebuie să ajungă la medicul de familie pentru că sunt anumite condiţii de transport.

„20 la sută din cazurile de meningite cu meningococ au decedat în 2017“

GdS: Meningita a luat amploare în ultimul an sau se păstrează în parametrii din ultimul timp?
G.D.: În acest moment nu asistăm la o epidemie, cele trei cazuri identificate nu au nici o legătură de cauzalitate între ele. Sunt cazuri care apar bazal în ţară. În acest moment nu putem spune că trebuie să ne îngrijorăm. S-a întâmplat să fie aşa.

GdS: Anul trecut au existat decese cauzate de această afecţiune?
G.D.: Datele pentru anul trecut încă nu sunt disponibile, dar în 2017, 20 la sută din cazurile de meningite cu meningococ au decedat. (….) Contează foarte mult şi serogrupul. Serogrupul tip C are evoluţie mult mai rapidă. La cazurile din acest an nu ştim încă serogrupul.

GdS: Cum putem preveni această boală?
G.D.: Cea mai bună metodă de prevenire a acestei boli o reprezintă vaccinarea. În momentul în care ai copii din grupele de vârstă vulnerabile trebuie să ne gândim că 200 de lei nu reprezintă un efort extraordinar pentru a-i proteja. (…) În momentul în care apare un caz, există chimioprofilaxia cu antibiotice, care trebuie aplicată cât mai repede.

„Fetele mele vor primi vaccin meningococic“

GdS: Care este limita de vârstă pentru vaccinare, în cazul adolescenţilor?
G.D.: Nu există limită de vârstă, vaccinul poate fi administrat până la 90 de ani (…).

GdS: Când vom avea în România şi vaccinul care previne meningita meningococică cauzată de serogrupul tip B?
G.D.: Nu pot estima acest lucru pentru că aceste vaccinuri sunt inovaţii. În acest moment avem o problemă la nivel european: avem vaccinuri bune, care vin din partea anumitor companii, iar capacităţile de producţie au fost deja atinse. Ţări precum Marea Britanie, Germania, Spania, Austria au anumite vaccinuri meningococice incluse în programul naţional, iar capacităţile firmelor producătoare sunt limitate la aceste ţări. Contextul epidemiologic din România nu impune în acest moment acest lucru. În momentul în care măsurile care se gândesc la nivelul Uniunii Europene, respectiv de a crea o schemă comună şi un stoc comun, (se vor concretiza – n.r.), în acel moment e posibil ca şi ţara noastră să aibă acces la aceste inovaţii. Accesul la celălalt vaccin ţine în primul rând de disponibilitatea firmei producătoare de a-l înregistra în România şi de procedurile birocratice pe care noi trebuie să le parcurgem foarte repede pentru a fi disponibil pe piaţă.

GdS: Aveţi un mesaj pentru părinţi?
G.D.: Eu am două fete: una este acum la o olimpiadă naţională, unde se întâlneşte cu colegi din toată ţara, cealaltă este studentă şi se află la o întâlnire la nivel european. Cu siguranţă, fetele mele sunt adolescente, sunt la risc pentru a dezvolta boala meningogocică, motiv pentru care vor primi vaccin meningococic disponibil acum în Europa.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS