16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateDepresia - boala care nu doare, dar poate ucide

Depresia – boala care nu doare, dar poate ucide

Eduard Bondoc, psiholog clinician principal Clinica de Psihiatrie I din cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie din Craiova (Foto: Lucian Anghel)

Organizația Mondială a Sănătății a estimat în 1996 că depresia se situează pe locul patru în clasamentul mondial al bolilor generatoare de dizabilități, depășind diabetul, hipertensiunea sau artrita reumatoidă. Din anul 2004, depresia este a treia cauză de invaliditate la nivel mondial, iar pentru anul 2030, Organizația Mondială a Sănătății estimează că această afecţiune se va clasa pe primul loc. Care este motivul pentru care din ce în ce mai multe persoane sunt cuprinse de această boală, când este bine să apelăm la un specialist, dar şi cum putem preveni depresia sunt întrebări la care ne-a răspuns Eduard Bondoc, psiholog clinician principal la Clinica de Psihiatrie I din cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie din Craiova.

La sfârşitul anului trecut, în evidenţele Centrului de Cercetare şi Evaluare a serviciilor de Sănătate erau înregistaţi peste 280.000 de români care au suferit boli şi tulburări ale sistemului nervos. 8.573 dintre aceştia sunt din Dolj. Medicii atrag atenţia că depresia afectează din ce în ce mai multe persoane. Sunt oameni care se adâncesc în tristeţe, se izolează şi pierd plăcerea de a trăi. Grav este că mulţi dintre ei nu spun nimănui prin ce trec, iar însingurarea îi copleşeşte şi, în cele din urmă, îi învinge. „Depresia vine din latinescul «depressio», care înseamnă coborâre sau afundare, şi reprezintă pierderea interesului şi a plăcerii de a trăi şi de a munci. Depresia are rădăcini adânci, nu putem vorbi de o singură cauză a depresiei, acestea sunt multiple. Există factori favorizanţi multipli, iar în ceea ce priveşte stresul, există o componentă foarte importantă, care se numeşte cortizol, un hormon pe care îl eliberează creierul nostru în momentele de stres. El face o furtună hormonală în interiorul nostru şi determină o serie de disfuncţionalităţi, care se traduc printr-o stare tristă, prin lipsa interesului pentru activităţi plăcute, lipsa poftei de mâncare, după care apar idei de vinovăţie, de inutilitate, toate conduc la un tablou psihopatologic foarte grav. În plus, există şi o componentă genetică foarte importantă“, a spus Eduard Bondoc, psiholog clinician principal la Clinica de Psihiatrie I din cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie din Craiova.
Odată instalată, boala îşi pune amprenta asupra întregii vieţi a pacienţilor, iar acesta este momentul în care ar trebui să intervină sprijinul celor din jur. De cele mai multe ori, acesta lipseşte însă și este unul dintre motivele pentru care fenomenul ia amploare. „Pacientul respectiv ar trebui să fie ajutat şi de mediu, dar de fapt el observă că, atunci când s-a îmbolnăvit, nu îl mai ajută nimeni. Poate şi familia se dă deoparte, colegii de muncă şi angajatorul – la fel, deci nu putem spune că există un suport social care să ajute la recuperarea celor cu depresie“, spune Eduard Bondoc.

Cui ne adresăm?

Este şi motivul pentru care specialiştii atrag atenţia că ar trebui să fim mai atenţi la cei din jurul nostru. Fie că este vorba de un coleg de serviciu, de un prieten sau chiar de un membru al familiei, trebuie să tragem un semnal de alarmă când sesizăm că acesta se confruntă cu depresia. „Prima vizită ar trebui făcută la un psiholog, care va face o evaluare, va vedea gradul depresiei şi, dacă este nevoie, se poate ajunge şi la psihiatru. De cele mai multe ori se pot lua măsuri psihoterapeutice înainte de a ajunge la măsurile farmacologice. Dacă nu mergem la medic, ideile de vinovăţie, neliniştea, insomniile, creşterea sau scăderea în greutate, plânsul, statul în pat se pot agrava şi ajungem la o depresie majoră, care e mai greu de tratat. Pe lângă acest lucru, există o problemă şi la nivel social. Depresia este a treia cauză de invaliditate pe plan mondial şi atunci, prin faptul că pacientul respectiv nu mai poate munci, prin faptul că mai are nevoie de câteva persoane care să îl sprijine, invalidează şi alte persoane şi devine o problemă destul de mare“, a adăugat Eduard Bondoc.
Depresia afectează oameni din toate categoriile de vârstă, iar în rândul copiilor este generată în mod frecvent de plecarea părinţilor peste hotare. Odată rămaşi în grija rudelor, deşi material poate nu duc lipsuri, absenţa părinţilor îi aruncă în depresie.

Lipsa unui ajutor specializat poate ucide

Vizita la un specialist este un ajutor care poate face diferenţa între viaţă şi moarte. „Am avut un caz care m-a impresionat. Pacientul meu spunea: simt că viaţa mea este ca un zid făcut din cărămizi de tristeţe, lipite cu lacrimi, şi nu mai are rost să stau aşa“. Este şi motivul pentru care a încercat să se sinucidă. Sunt multe astfel de cazuri, din care unele, din păcate, reuşesc. Depresia este una din cauzele majore ale tentativelor suicidale. Din păcate, rata tentativelor de suicid scade în vârstă, adică oameni din ce în ce mai tineri recurg la acest gest. Aici cred că este vorba de inversarea valorilor vieţii pentru că oamenii aceştia nu mai văd real ceea ce este bun în viaţă, ci văd aceste valori pe dos, nu mai înseamnă nimic viaţa lor, nu mai are sens, iar moartea devine o eliberare“, a mai spus Eduard Bondoc.

Cum să ne purtăm cu un om în această situaţie?

Terapeutul ajută pacientul să îşi găsească puterea în el însuşi şi să acţioneze în acord cu sine însuşi, dar trebuie făcute eforturi comune pentru ca un om depresiv să îşi recapete plăcerea de a trăi. „Depresia este o tulburare de deficit energetic. Nu trebuie să punem presiune pe un astfel de om, ar trebui lăsată o mică perioadă de pauză, în care să nu fie pus să mute munţii din loc pentru că nu va reuşi şi atunci vor interveni din nou sentimentele de vinovăţie şi de inutilitate şi ajunge în acelaşi punct. Totodată, aş face o figură geometrică stabilă, mai exact, un pentagon, care să fie construit din pacient, psihiatru, psihoterapeut, familie şi prieteni, şi această structură solidă îl va ajuta să iasă din starea în care se află“, a adăugat Bondoc.
La fel de important este ca pacientul să accepte că are depresie şi astfel va lupta mai uşor cu boala.

Cum ne ferim de depresie

Vestea bună este că putem preveni depresia dacă, în ciuda timpului limitat de care dispunem, nu uităm să facem lucruri care ne plac. Fie că este vorba despre practicarea unui sport, lecturarea unei cărţi, plimbări în aer liber, sunt lucruri mici, care ne ţin departe de boală. La fel de importantă este însă şi încrederea în noi şi evitarea tentaţiei de a pune răul înainte. „Există anxietatea de anticipare: «va fi foarte rău», «nu ştiu dacă mă voi descurca», «va fi foarte dificil». Toţi oamenii trăiesc cu această sabie deasupra capului şi de fapt aceasta este plecarea în depresie. Noul val în psihoterapie se numeşte mindfullness, care înseamnă să fiu prezent în viaţa mea aici şi acum, adică să fiu conştient de ceea ce fac şi ce simt în fiecare clipă şi atunci mintea noastră nu mai pleacă nici în trecut şi nici în viitor şi rămânem canalizaţi în prezent. Valorile trebuie să fie cele de azi şi să simţim viaţa aşa cum este, iar acesta este un sentiment care ne poate ţine deasupra“, a mai spus psihologul.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS