Colonul iritabil este o afecţiune foarte frecventă. Din zece pacienţi, patru-cinci au această afecţiune, stresul fiind unul din factorii implicaţi. Ulcerul, gastrita, sindromul colonului iritabil sunt doar câteva dintre afecţiunile din cauza cărora puteţi avea de suferit.
Preluarea substanţelor toxice şi a microorganismelor poate duce la enterită acută cu vărsături şi scaune apoase. Prin stimularea terminaţiilor nervoase sensibile şi prin eliberarea mediatorilor locali se iniţiază secreţia de sodiu şi potasiu în lumenul intestinal, le urmează apa; în acelaşi timp, se măresc peristaltismul şi viteza de tranzit. Pierderile mari de apă şi minerale reprezintă un pericol mai ales pentru copiii mici şi pentru vârstnici, potrivit www.csid.ro.
Pe lângă evitarea cauzelor declanşatoare, trebuie să se ţină cont de bilanţul echilibrat de lichide şi minerale. După carenţele alimentare, alimentaţia se îmbogăţeşte încet prin ceai şi carbohidraţi (pâine crocantă). Prin mişcările încetinite ale intestinului, din conţinutul acestuia este sustrasă prea multă apă şi se ajunge la constipaţie.
Cauzele sunt adesea lipsa de fier, aportul insuficient de lichide, lipsa de mişcare sau uzul îndelungat de laxative. În Germania, suferă de constipaţie între 30 şi 60% dintre adulţi. Se recomandă o schimbare a alimentaţiei, cu alimente bogate în fibre şi aport de lichide.
Colonul iritabil este o dereglare a funcţiei intestinului gros cu dureri de burtă sub formă de crampe, alternanţa diareei cu constipaţia. Cauzele pot fi problemele psihice, precum şi intoleranţa la alimente. Sindromul stomacului iritabil se bazează, printre altele, pe o dereglare a mişcării stomacului, însoţită de o dereglare a golirii alimentelor în intestin.
Gastrita şi cancerul digestiv
Ulcerele sunt adesea vătămări sângerânde ale mucoasei. Se produc cel mai des în stomac şi în duoden, prin procese de autodigerare.
Factorii de risc sunt: stresul, fumatul, folosirea exagerată a analgezicelor, consumul exagerat de alcool, precum şi infecţiile bacteriene cu helicobacter pylori.
Simptomele sunt reprezentate de dureri puternice în regiunea superioară a burţii, legate de aportul de alimente. Când apare riscul de perforare a intestinului, se consumă alimente pasate.
Gastrita este o inflamaţie acută sau cronică a mucoasei stomacului. Poate fi cauzată de infecţii, substanţe chimice şi infecţii autoimune (gastrită atropică). Simptomele principale sunt durerile de burtă şi greaţa și apar mai ales după consumul de alimente.
Bolile inflamatorii ale intestinului lezează mucoasa prin infecţii autoimune. Scaunele cu sânge, durerile de stomac şi pierderea în greutate sunt simptomele principale. În timpul perioadei acute se menajează intestinul prin alimentaţie, care poate fi lichidă sau administrată prin sondă. Apoi se recomandă dieta de bază.
Cancerul tractului digestiv duce adesea la îngustări, care se tratează prin operaţie. Evoluţia bolii nu poate fi influenţată de alimentaţie.
Dereglări ale funcţiei mucoasei
Maldigestia (digestia incompletă a nutrienţilor) şi malabsorţia (dereglări de absorţie) duc la o exploatare redusă a alimentelor şi, în final, la o alimentaţie deficitară şi incorectă.
Cauzele sunt lipsa enzimelor digestive, o suprafaţă de mucoasă redusă (de exemplu, la sindromul intestinului scurt) sau o floră bacteriană deficitară a intestinului subţire.
Stomacul şi intestinul subţire abia dacă deţin bacterii, în schimb, intestinul gros conţine până la 10 mrd/g de excremente. Raportul cantitativ dintre diferitele tulpini de bacterii se răsfrânge asupra funcţiei intestinului. El este influenţat de alimentaţie, dar şi de terapia cu antibiotic. Culturile de iaurt au efect de armonizare a florei intestinale.
Dieta gastroenterologică
Alimentaţia modernă gastroenterologică (dieta de bază, dieta completă uşoară) elimină componentele intolerabile individuale şi asigură aportul necesar de nutrient şi energie. La dereglările de tranzit se vor consuma alimente pasate.
Fibrele adaugă consistenţă scaunelor, ceea ce oferă ajutor digestiei. Adulţii ar trebui să consume între 20 şi 35 g fibre pe zi. Alimentele bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele şi cerealele integrale, sunt hrănitoare şi contribuie la prevenirea constipaţiei. Cu toate acestea, dacă suferi de balonare din cauza consumului crescut de fibre, încearcă să te focalizezi strict pe fibrele solubile găsite în fructe şi legume, în loc de cereale.
În timp ce fibrele pot ajuta anumite persoane care suferă de colon iritabil, creşterea consumului de fibre poate agrava simptomele în cazul în care experimentezi frecvent gaze şi diaree. Înainte de a elimina complet fibrele din dietă, concentrează-te asupra surselor de fibre solubile găsite în alte produse, cum ar fi merele, fructele de pădure, morcovii şi fulgii de ovăz. Fibrele solubile se dizolvă în apă în loc să adauge un volum suplimentar asociat cu fibre insolubile. Sursele comune de fibre insolubile includ fasole, nuci, roşii, stafide, broccoli şi varză.
Elimină orzul, secara şi grâul din dietă pentru a vedea dacă problemele gastrointestinale se îmbunătăţesc.
Alimente de evitat: salată de castraveţi, varză, băuturi carbogazoase, mâncăruri grase, ardei, produse de patiserie dulci şi grase, ceapă, ouă fierte tari, pâine proaspătă, cafea boabe, maioneză, mâncărurile condimentate, vinul alb, fructele crude, nuci, smântână, ciuperci.
