As. univ. dr. Ana-Maria Bumbea

Pacienții care abia mai pot merge își găsesc speranța în Clinica de Recuperare Neurologică a Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova. Saloane cu paturi noi, climă, televizoare moderne și frigider. Acestea sunt condițiile pe care le găsesc cei peste 150 de pacienții care se internează, lunar, în Clinica de Recuperare Neurologică a Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova. Sunt oameni care au suferit accidente vasculare sau diverse traumatisme craniene sau ale coloanei. În ultima perioadă, Clinica de Recuperare Neurologică a fost dotată cu aparatură nouă. Într-un interviu acordat GdS, as. univ. dr. Ana-Maria Bumbea a vorbit despre cât de importantă este lupta pentru viață dusă mână în mână de medici și pacienți, dar și despre terapii inovatoare.

GdS: Aveți o specializare extrem de importantă – recuperare medicală – și o a doua specializare de reumatologie, mulți pacienți au nevoie de astfel de servicii medicale. Câți vi se adresează lunar în secție?
Ana-Maria Bumbea: Adresabilitatea în spital este strict de recuperare neurologică, partea de reumatologie este adiacentă pregătirii noastre și o folosim la pacienții din spital cu patologie suplimentară reumatologică, dar și în domeniul privat. Cele două specialități tratează boli comune și au unele terapii care se intersectează. Dacă avem ambele specialități ne este mai ușor să tratăm bolnavii. Noi avem un flux mare de pacienți, suntem o secție cu 45 de paturi. Sunt mulți pacienți pe care îi internăm în regim de internare continuă, dar avem și pacienți pe care îi tratăm în regim de spitalizare de zi. Avem pacienți și în ambulator. Sunt și pacienți care își doresc să se trateze în mediul privat.

GdS: Ce vă spun pacienții care aleg să se trateze în mediul privat?
A.M.B: În primul rând, spun că aleg asta pentru că programul de așteptare este mai mic și că au alte condiții. În privat preferă să vină cei care nu sunt asigurați sau cei care doresc o programare rapidă.

„Faptul că un accident vascular apare la o vârstă tânără este un mare semn de alarmă pentru noi, ca populație“

GdS: Care sunt cele mai frecvente afecțiuni pe care le întâlniți la pacienți?
A.M.B: Pe partea de recuperare avem în spital pacienți cu patologie neurologică, cei care au suferit un accident vascular, fie că este ischemic sau hemoragic. Sunt pacienți care beneficiază de transfer direct din secțiile de neurologie și vin în prima etapă de recuperare la două săptămâni după ce au suferit accidentul vascular. Pacienții intră într-un sistem cronic de programări și revin pentru tratamentul necesar pentru recuperarea sechelelor. Sunt pacienți cu o patologie complexă care pe lângă AVC au și alte patologii cardiovasculare pe care noi trebuie să avem grijă să le tratăm. Sunt vârstnici și antrenează și patologie de tip reumatologic. Noi nu tratăm o boală, ci un pacient care vine cu o multitudine de patologii. Internăm și pacienții cu traumatisme vertebro-medulare: tetraparteze, parapareză sau pacienți în status pre sau post operator pentru hernie de disc.

GdS: Accidentele vasculare cerebrale afectează tot mai mulți pacienți, mulți dintre ei tineri. Care sunt cauzele?
A.M.B: Problema este că au început să apară la vârste tot mai mici. Sunt și pacienți de 20 și ceva de ani cu AVC. La ei boala apare ca rezultat al altor patologii netratate corespunzător. Faptul că un accident vascular apare la o vârstă tânără este un mare semn de alarmă pentru noi, ca populație. Înseamnă că acești pacienți nu au fost controlați terapeutic de alte specialități pentru că un accident vascular este o boală secundară altei patologii, fie cardiovasculară, fie diabetică. Sunt pacienți care trebuie să fie monitorizați anterior pentru a preîntâmpina riscul unui accident vascular. Avem mulți pacienți cu recidivă pe care îi reinternăm, situații foarte grave, care sunt alarmante.

„Un pacient neurologic nu se poate recupera în două săptămâni“

GdS: Câte ședințe de recuperare medicală decontează statul?
A.M.B.: Aceasta este o problemă spinoasă a specialității. Un pacient neurologic nu se poate recupera în două săptămâni, cât este perioada de internare. Nu sunt suficiente nici etapele ulterioare de recuperare care sunt tot de două sptămâni. Un pacient neurologic ar trebui să beneficieze de regim sanatorial, în momentul în care se face internarea aceasta să dureze câteva luni pentu recuperarea funcțională a pacientului. În contractul cadru al Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) sunt prevăzute 21 de zile de recuperare, acestea sunt de fapt prevăzute pe ambulator sau pe regim de tratament balenear, însă regimul de spializare nu este condiționat de aceste zile, din fericiere. În funcție de nevoile pe care le are pacientul, noi îl putem programa mai des și poate beneficia de trei – patru programări pe an în funcție de gradul de severitate al bolii.

GdS: Sufocă birocrația activitatea medicilor și accesul pacienților la tratament?
A.M.B.: Categoric. Noul contract cadru ne obligă la externare cu aceste rețete pe care suntem obligați să le dăm. Din păcate, medicii de familie nu ne informează întotdeauna cu privire la rețeta eliberată pacientului anterior, motiv pentru care noi trebuie să facem o interogare suplimentară a pacientului, de multe ori bolnavul uită… Problema este că, dacă sunt prescrise aceleași medicamente și de medicul de familie și de noi, CAS impută rețeta celui care a scris-o ultimul. Sistemul rămâne la fel de complicat prin această informatizare pentru că tot ce se pune în calculator trebuie scris și pe foaie. Asta ne ia din timpul petrecut cu pacientul.

GdS: Și în străinătate este la fel?
A.M.B.: Au și ei birocrație, dar acolo este un număr limită pe care pot să îl vadă pe zi și la noi este în sistem ambulator prevăzut un pacient la 15 minute, însă la noi volumul de muncă este mult mai mare. Se vede un trend de schimbare și aici. Lucrurile sunt mult îmbunătățite în spital. Avem aparatură nouă. Oferim pacienților terapii inovatoare pentru artroză, în special, a genunchiului mă refer aici la tratamentele intraarticulare cu produși de accid hialuronic. Sunt terapiile care le putem iniția din spital și apoi continua în ambulator sau terapii de tipul PRP pe care le putem utiliza. Din păcate, aceste terapii nu sunt suportate de CAS, ci de către pacienți, dar sunt exterm de ajutătoare pentru recuperarea funcțională a genunchiului. Vorbim de pacienți cu artroză cauzată de vârstă, dar și deficitelor neurologice. Sunt terapii pe care le putem face în regim ambulator, de regulă.

„Pacientul trebuie să își cumpere singur fiolele de tratament, dar beneficiile sunt mari“

GdS: În ce constă exact această procedură?
A.M.B.: Constă în injectarea intraarticulară. Suntem mai mulți medici în secție care facem acest lucru. Pacientul trebuie să își cumpere singur fiolele de tratament, dar beneficiile sunt mari. O fiolă costă între 300 și 600 de lei, depide dacă este vorba de o injectare săptămânală, timp de trei săptămâni, sau este vorba de o injectare de tip depozit când se face o singură injectare la șase luni. Rezultatele sunt foarte bune.

GdS: Când este recomandat ca pacientul să apeleze la astfel de proceduri?
A.M.B.: În momentul în care simte durere la mișcarea genunchiului, pacientul trebuie să se prezinte la medic pentru a constata dacă este o leziune de tip degenerativ sau este o leziune ligamentară care are nevoie de cu totul alt tratament. Trebuie stabilit care este tratamentul de care este nevoie în funcție de afecțiunea pacientului. Sunt pacienți pe care îi redirecționăm către serviciul de ortopedie.

Ana-Maria PREDILĂ
A făcut studii de jurnalism la Université Lille 3, Charles de Gaulle, în Franţa şi este o persoană căreia îi place comunicarea şi socializarea. Vrea să fie informată şi să aleagă conform propriei conştiințe şi nu după cum dictează obiceiurile comunității. Îi place să citească şi să meargă la teatru.