din mediul rural
În fiecare an, în Dolj, sunt sute de gravide cu vârste între 15 și 19 ani. România are cele mai multe tinere însărcinate din Uniunea Europeană. Rata mortalității materne în țara noastră este de peste două ori mai mare față de media UE. Mai mult, suntem țara din UE cu cea mai mare mortalitate infantilă, dar și care cheltuiește cel mai puțin pentru sănătatea și educația populației. Un proiect derulat de organizația Salvații Copiii și în județul Dolj scoate la iveală realitatea dură, dar și marea nevoie de implicare din partea autorităților și a societății civile.
La fiecare șase ore, un copil mai mic de un an moare. Greutatea mică la naştere este dată de mai mulţi factori: malnutriţia sau starea de sănătate precară a mamei, lipsa controalelor prenatale şi a planificării familiale. Copiii care se nasc prematur ajung în secțiile sau compartimentele de Neonatologie din spitale. În Oltenia, cazurile cele mai grave ajung în Neonatologia de la Spitalul Județean Craiova și la Spitalul Municipal „Filantropia“ Craiova. Din 1990, rata mortalităţii infantile a scăzut în România, de la 26,9 la 9,5 decese la 1.000 de nou-născuţi vii, potrivit unui studiu european. Cu toate acestea, la noi în țară mor mai mulți copii născuți prematur decât în alte state ale UE. În Dolj, anul trecut, rata mortalității a fost de 4,5 la mia de locuitori. La Spitalul Municipal „Filantropia“, micuții născuți prematur sunt îngrijiți de echipa condusă de dr. Mirela Siminel, şefa Clinicii de Neonatologie.
O treime dintre decese pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame și copii și prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante. Cele mai multe dintre cauzele mortalității infantile din mediul rural ar fi putut fi prevenite, dacă mama ar avea acces atât la informație medicală adecvată, cât și la asistență medicală constantă în timpul sarcinii.
„O primă piedică este birocrația excesivă în înscrierea unei gravide în sistemul de asigurări. Apoi drumurile repetate la laboratoare pentru analize (nu mai sunt fonduri); numărul insuficient de cabinete de specialitate care au contract cu casele de asigurări; insuficiența suportului comunitar pentru familiile aparţinând grupurilor vulnerabile“, arată într-o prezentare prof. Nicolae Suciu, managerul Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu – Rusescu“.
„Lipsa educației medicale, mai ales în timpul sarcinii, este o mare problemă”
În Dolj există multe femei gravide, multe dintre ele minore, care nu conștientizează importanța controalelor medicale. Prin proiectul „SENS – Siguranță prin educație pentru nutriție și sănătate“, reprezentanții Salvați Copiii Dolj au mers în comunele Breasta și Malu Mare și au făcut educație medicală, au acrodat alimente, suplimente nutritive, sprijin pentru transport pentru femeile care aveau nevoie de monitorizarea permanentă a sarcinii și a nou-născutului.
„Lipsa educației medicale, mai ales în timpul sarcinii, este o mare problemă. În mediul rural nu există nici cabinete de planning familial, asistenții comunitari sunt cei care mai fac educație și conștientizează oamenii. Noi am încercat prin acest proiect să intervenim în cele două localități și să le oferim sprijin femeilor. Am ajutat câteva cazuri de mame și copii care aveau nevoie de susținere pentru efectuarea unor controale medicale. Acolo unde a fost nevoie am dus alimente și lapte praf“, spune Loredana Tîrnoveanu, coordonatorul proiectului în Dolj.
Asistenții comunitari, responsabili de educația medicală din comunități
În sistemul medical există oameni plătiți de Ministerul Sănătății să fie lângă pacient atunci când medicul nu poate ajunge, când bolnavul trebuie să își urmeze tratamentul acasă sau atunci când în comunități apar probleme de sănătate publică. Tot ei sunt oamenii care trebuie să bată din poartă în poartă și să educe populația cu privire la prevenția bolilor, să ofere sprijin mamelor în îngrijirea copiilor, să urmărească starea de sănătate a gravidelor, rata de vaccinare a copiilor din comunități sau problemele medicale ale bătrânilor. Programul de Asistență Medicală Comunitară a fost inițiat în anul 2002 de Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Alfred Russescu“, în cadrul Programului Național pentru Sănătatea Mamei, Copilului și Familiei al Ministerului Sănătății, cu scopul de creștere a accesului populației, în special a populației sărace și neasigurate din mediul rural, la serviciile de sănătate de bază. Acum în Dolj sunt peste 90 de asistenți medicali comunitari în 72 de localități. Important este însă ca asistenții comunitari să fie urmăriți și încurajați să își facă treaba. La nivel național este nevoie să fie elaborată o curriculă unitară pentru asistenții comunitari care să asigure educația medicală continuă a acestora.
Cabinetele de planificare familială au nevoie de susținere
Numărul nou-născuţilor abandonaţi în maternităţi și numărul mare al mamelor minore confirmă nevoia de servicii de planificare familială. În Dolj, din anul 1994 funcţionează șapte cabinete de planning familial, toate în mediul urban: trei în Craiova şi câte unul în Băilești, Calafat, Filiaşi şi Segarcea. În aceste cabinete îşi desfăşoară activitatea zece medici generalişti cu competenţă în planificarea familială, iar numărul medicilor de familie din mediul rural furnizori de servicii de planificare familială este de 175.
Există un program național de sănătatea reproducerii finanțat de la bugetul de stat, dar, cu toate acestea, de ceva timp, în cabinetele de planificare familială nu au mai ajuns nici contraceptivele pe care medicii să le ofere celor care le cer sprijinul.
