Salariile medicilor au crescut, iar condițiile din spitale rămân la fel pentru pacienți
Salariile medicilor au crescut, iar condițiile din spitale rămân la fel pentru pacienți

Salariile medicilor au crescut considerabil de la 1 martie. Oare o să dispară şi şpaga? Pentru multe dintre probleme din spitale se dă veșnic vina pe subfinanțare. Salariile s-au dublat, cel puțin, iar condițiile din spitale rămân însă la fel. Nu tot personalul medical este mulțumit. Sunt cadre medicale care au protestat zilele trecute, nemulțumite fiind de regulamentul sporurilor şi cum ar trebui acestea împărţite la nivelul fiecărei unităţi spitaliceşti. Unii se plâng de faptul că salariile le scad din moment ce li se acordă un procent mai mic de sporuri. Pe de altă parte, reprezentanții pacienților sunt de părere că noua lege a salarizării nu a fost gândită astfel încât să stimuleze performanța și calitatea actului medical.

România este țara cu cel mai slab sistem medical din Uniunea Europeană. O țară în care mor pacienți care în alte spitale din Europa ar fi trăit în multe situații, o țară cu multe tratamente fără rezultate, cu lipsă de comunicare și informare, cu infecții luate din spital, corupție și pacienți descurajați. O țară cu un sistem medical din care au plecat aproximativ 15.700 de medici să lucreze în străinătate, conform unui studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS). Aceeași țară în care șase milioane de români nu au acces la servicii medicale pentru că nu sunt suficienţi doctori care să-i trateze. De la 1 martie, medicii și asistenții beneficiază de mărirea salariilor, o decizie venită să stopeze exodul salvatorilor. Sunt medici care în loc de aproximativ 4.000 de lei, cât luau înainte, acum primesc în mână peste 9.000 de lei. Doar medicii și asistentele din sistemul public de sănătate beneficiază de aceste măriri. Dr. Eleodor Cârstoiu este unul dintre cei care a luptat pentru dreptul medicilor la salarii pe măsura muncii depuse. Și a reușit. „Un medic primar fără gărzi și sporuri lua undeva la 3.800 – 4.000 de lei, iar de la 1 martie salariul său a crescut la 9.140 net. Medicii rezidenți de anul IV -V ajung undeva la 1.000 de euro net, fără sporuri. Înainte, cu bursă cu tot, luau 700 de euro. Gărzile se plătesc în continuare nominal. Depinde ce fel de medic ești: specialist, primar și așa mai departe. Garda de weekend la un medic ajunge undeva între 700 și 1.200 de lei, depinde dacă lucrezi în UPU sau în ATI. În timpul săptămânii este între 400 și 700 de lei. Practic putem spune că salariile s-au dublat“, explică dr. Eleodor Cârstoiu, medic chirurg pediatru și vicepreședintele federației Hipocrat.

„Un medic care are cinci pacienți pe săptămână este la fel de bine plătit ca și cel care are 50 de pacienți“

Pentru pacienți, situația rămâne însă la fel. În realitate, dacă vrei să te tratezi, scoți bani din buzunar în multe cazuri. Cheltuielile „din buzunar“ reprezintă o cincime din cheltuielile totale cu asistența medicală și includ plățile directe și plățile neoficiale, arată raportul „Starea de sănătate în UE. Profilul sănătății în 2017“, publicat de Comisia Europeană. Vasile Barbu, președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, spune că noua grilă de salarizare s-a făcut în mod uniform, fără să se țină cont de faptul că trebuie încurajată performanța și competența: „Majorarea salariilor nu s-a făcut corect. Singura diferențiere este făcută prin sporuri care nemulțumesc foarte multe cadre medicale. Această politică de salarizare de tip funcționar public nu este benefică pentru sistemul de sănătate și pentru promovarea competenței. Îngreunează foarte mult managementul spitalelor pentru că acum ponderea salariilor este foarte mare. Managerul are un contract de management cu indicatori de performanță. Acești indicatori nu se pot îndeplini cu oameni care sunt plătiți toți la fel. Managerului i s-a luat un instrument de bază. Nici legislația muncii nu îi permite să facă foarte multe. Un medic care are cinci pacienți pe săptămână este la fel de bine plătit sau mai bine decât cel care are 50 de pacienți, iar managerul nu poate să facă nimic“.

„Spitalul trebuie să suporte salarii uriașe pentru medici care nu aduc bani, doar pentru că au normă didactică la UMF“

Depolitizarea spitalelor și concurența neloială cu sistemul privat sunt alte bariere ale sistemului medical. Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților spune că pacientul trebuie pus în centru, și nu interesele unor medici și profesori. Sunt situații în care Universitățile de Medicină și Farmacie (UMF) „conduc“ mersul lucrurilor în spitale. „Există situații în care un manager trebuie să țină o secție cu un număr anume de paturi și medici, deși nu este nevoie, dar nu face nimic, pentru că așa vrea UMF-ul. Spitalul trebuie să suporte niște salarii uriașe pentru medici care nu aduc bani spitalului, dar pentru că ei au normă didactică la UMF managerul nu îi poate da afară. Acum sunt profesori care ajung să ia salarii și de 30.000 de lei. Unii au lefuri aproape cât ceilalți medici care țin secția.
Sunt medici care înainte luau 4.000 de lei și acum primesc 9.000 de lei, alți iau 11.000 – 12.000. Sunt medici care iau sumele astea și au patru pacienți pe lună și alți doctori care au 300 de pacienți internați și au salariu 6.000 de lei. Noi acum facem o campanie în spitale prin care le cerem managerilor să facă propria grilă de evaluare a activității medicilor“, explică Vasile Barbu.

„Biologii care lucrează în spitalele de stat nu au primit nicio mărire salarială“

Sunt și persoane care lucrează în sistemul medical și care luptă pentru un diagnostic corect pus pacienților, dar care nu beneficiază de majorări salariale. Este cazul biologilor, chimiștilor, fizicienilor din laboratoarele medicale. Spre exemplu, laboratorul Spitalului Militar de Urgență „Dr. Ștefan Odobleja“ din Craiova este dintre cele mai dotate din țară. Numărul pacienților care vin să facă analize aici aproape s-a triplat în ultimii ani. Peste 40.000 de analize se lucrează lunar aici.
„Biologii care lucrează în spitalele de stat nu au primit nicio mărire salarială. Am avut promisiuni din partea doamnei ministru, dar nu s-a concretizat nimic. Președinta noastră a mers în audiență și la Președinția României. Un răspuns a fost că noi nu suntem în categoria personalului medical care face parte din fenomenul migrării în străinătate. Prioritatea a fost să se mărească salariile pentru asistenții și medicii care vor să plece în străinătate. Am angajat un avocat care să facă o acțiune în instanță pentru că noi în cadrul laboratorului de analize medicale din punct de vedere al funcției ne situăm exact pe poziția medicului. Noi suntem responsabili de rezultatele analizelor medicale exact ca un medic, iar executanți sub noi în organigramă sunt asistenții. Acum asistenții primesc un salariu mai mare decât noi“, declară Emanuel Pătru, manager de calitate în cadrul laboratorului de analize medicale de la Spitalul Militar Craiova.

Protest la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare din cauza scăderii salariilor

Modul în care sunt acordate sporurile îi nemulțumește pe mulți. Vineri, aproximativ 100 de cadre medicale din cadrul Spitalului de Psihiatrie Poiana Mare au protestat în faţa instituţiei, nemulţumiţi de scăderea salariilor. „Suntem nemulțumiți de faptul că nouă o să ne scadă din salariu. Nu am primit încă banii, dar știm că Ministerul Sănătății a recomandat conducerii spitalului să ne dea sporuri de 56% și nu de 78%, cum primeam până acum. Adică ni se acordă nivelul minim de sporuri“, a spus Viorica Călin, medic în cadrul Spitalului din Poiana Mare.

„Este o nebuloasă, iar singura soluție este modificarea legii“

Problema pleacă de la faptul că în urma apariției regulamentului de sporuri prin Hotărârea de Guvern nr. 153, fiecare ordonator principal de credite, conform Legii salarizării, trebuie să se încadreze cu sporurile într-un procent de 30%. „Ministerul Sănătății (MS) este ordonatorul principal de credite pentru: SJU Craiova, Centrul Regional de Transfuzie Sanguină, Spitalul Poiana Mare și, în general, pentru spitale mari din țară. MS, ca să se încadreze în acel 30%, a repartizat procente pentru toate unitățile din subordine. La SJU Craiova, de exemplu, care are 3.800 de salariați, a repartizat 25%, la DSP Dolj a dat 7%, la Centrul de Transfuzie 37% și tot așa. Dacă sporurile sunt acordate la minim, salariații, în afară de medici și asistente, au veniturile diminuate față de luna februarie. O infirmieră de la Reanimare avea 75% la sută spor, acum ajunge la 55%. Registratorul medical, biologul, farmacistul, chimistul, kinetoterapeuții și asistenții din ambulatoriul de specialitate, toți au venituri diminuate. În general, veniturile lor sunt mai mici cu 10% din cauza aplicării sporurilor minime. Spitalele care țin de primării – Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul „Filantropia“ și cel de Neuropshiatrie din Craiova – acordă sporurile maxime. Suntem în situația în care unități de categorie inferioară plătesc salariații mai bine decât unitățile de categoria I pentru că primăriile au fonduri de salarii mari. Este o nebuloasă, iar singura soluție este modificarea legii“, conchide Ion Cotojman, președintele Federației Hipocrat.

Ana-Maria PREDILĂ
A făcut studii de jurnalism la Université Lille 3, Charles de Gaulle, în Franţa şi este o persoană căreia îi place comunicarea şi socializarea. Vrea să fie informată şi să aleagă conform propriei conştiințe şi nu după cum dictează obiceiurile comunității. Îi place să citească şi să meargă la teatru.