Clinica II de Psihiatrie din cadrul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova este locul unde, lunar, în jur de 120 de pacienți primesc îngrijire medicală. Adresabilitatea a crescut în ultimul timp, spun medicii. Cele 60 de paturi sunt mereu ocupate, iar pacienții sunt programați deja pentru multe luni de acum înainte. Cea mai întâlnită afecțiune este depresia. Mai grav este că nu există gardă în care să nu vină în Urgența spitalului unu-două cazuri de tentativă de suicid, spun medicii. Populația este tot mai îmbătrânită, iar îngrijirea vârstnicilor este o provocare pentru sistemul medical, mulți dintre ei sunt singuri și nu există nici un centru de gerontopsihiatrie, specific pentru patologia psihiatrică a vârstei a III-a.
În saloanele renovate ale Clinicii II de Psihiatrie sunt 60 de paturi mereu ocupate. Cei cinci medici care lucrează aici se ocupă de pacienții internați, dar și de cazurile care pot să ajungă în orice minut în Urgența unității medicale. Bolile pentru care doljenii ajung aici sunt în concordanță cu vremurile pe care le trăim. Presiunea socială, lipsa unui loc de muncă și a unui venit fac ca tot mai mulți doljeni să ajungă să sufere de depresie. Poate pare greu de crezut, dar tot mai mulți tineri suferă de depresie. Pentru unii dintre ei, explicația este absența părinților plecați la muncă în străinătate de ani buni.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că numărul persoanelor la nivel global care suferă de depresie a crescut, ajungând la 322 de milioane de lei. Situația de la nivel internațional se regăsește și în Clinica II de Psihiatrie din Craiova. „În primele șase luni ale anului am avut 724 de pacienți externați. Deci, un număr important. A crescut adresabilitatea către secție. Cred că este și o mai mare conștientizare în rândul populației pentru prezentarea la un consult de specialitate și tratament adecvat, indiferent dacă asta înseamnă consiliere, psihoterapie sau chiar un tratament medicamentos. Cel mai frecvent întâlnim pacienți care suferă de tulburări afective: depresie, dar și un număr important de cazuri de schizofrenie“, explică as. univ. dr. Daniela Glăvan, medic-șef în Clinica Psihiatrie II.
„Avem internați pacienți care au 18 ani, dar și bolnavi care au peste 85 de ani“
De multe ori, pacienții vin la spital după luni întregi de suferință și după ce au consultat o serie de medici din alte specialități pentru că simptomele, cum ar fi tulburările de tranzit intestinal și palpitațiile, îi fac să creadă că au altceva. Oamenii depresivi își pierd brusc cheful de viață, pofta de muncă și se confruntă cu o oboseală permanentă. Medicii spun că cei mai afectați de depresie sunt pacienții care au între 45 și 54 de ani. În clinică ajung însă și tineri de 18 ani, dar și vârstnici de 85 de ani. „Întâlnim cazuri de depresie sau anxietate și la pacienții tineri. Avem internați pacienți care au 18 ani, dar și bolnavi care au peste 85 de ani. Perioada zbuciumată pe care o traversăm, nesiguranța zilei de mâine, a unui loc de muncă sau a unui venit care să ofere o existență stabilă sunt de obicei motivele pentru care oamenii ajung să sufere de depresie“, precizează medicul psihiatru.
„Întâlnim tineri cu patologii ce țin de consumul de alcool, de droguri“
La mulți dintre tineri, medicii întâlnesc și afecțiuni care țin de consumul de alcool sau de droguri. Patologia legată de consumul de alcool reprezintă cam 10% din cazurile tratate în clinică. Unii tineri au ajuns să își găsească refugiul în anumite vicii după ce au petrecut copilăria departe de părinții plecați în străinătate la muncă. „Avem tineri care au în spate ani petrecuți departe de părinții lor și care ajung să aibă stări de anxietate și chiar depresie. Întâlnim tineri cu patologii ce țin de consumul de alcool, de consumul de droguri așa zis legale, care pur și simplu fac ravagii. Tinerii care consumă astfel de substanțe vin cu patologii complexe și greu de stăpânit“, atrage atenția medicul psihiatru.
„Pacienții au nevoie să fie susținuți să se reintegreze în societate“
Un caz de depresie trebuie tratat minimum șase-nouă luni. Este important ca oamenii să apeleze din timp la un psiholog, să facă în orice moment dificil al vieții consiliere. Pentru că întârzie să ceară din timp ajutor de specialitate, mulți dintre pacienți ajung în Urgența spitalului în momentul în care au o tentativă de suicid. „În Urgență vin pacienți care suferă de depresie și ajung în pragul suicidului, au episoade psihotice, probleme legate de alcool, sevraj la alcool. În fiecare gardă avem unu-două cazuri de tentativă de suicid. Uneori, oamenii ajung în această situație din cauza problemelor familiale. În aceste situații ar trebui să se facă și consiliere familială. Noi facem inițierea tratamentului, continuarea și urmărirea o fac medicii din serviciile ambulatorii, colegii noștri din Centrul de Sănătate Mintală sau medicii de familie, astfel încât pacientul să își continue tratamentul și să se poată reîntoarce la locul de muncă. Acești pacienți au nevoie să fie susținuți să se reintegreze în societate“, susține as. univ. dr. Daniela Glăvan.
Este nevoie de un număr mai mare de ședințe de psihoterapie decontate
Mare parte din tratamentele indicate pentru tratarea depresiei sunt decontate de stat. Este nevoie însă ca statul să suporte mai multe ședințe de psihoterapie pentru pacienți. În prezent, se decontează un număr insuficient de ședințe de psihoterapie. „Poate că în privința metodelor de psihoterapie și consiliere ar fi loc de mai bine. De cele mai multe ori, pentru astfel de servicii pacienții merg în privat, unde trebuie să plătească. Pe timpul spitalizării pot să beneficieze gratuit de aceste servicii, dar nevoia este mult mai mare. Uneori trebuie luni bune sau chiar ani de consiliere și psihoterapie. Noi nu reușim să facem față cu numărul de paturi. Avem programări pe multe luni de acum înainte. Avem un număr de cazuri pe care trebuie să le tratăm lunar, un număr negociat cu Casa de Asigurări de Sănătate, care decontează serviciile medicale. La aceste cazuri se adaugă și urgențele“, susține medicul-șef al Clinicii Psihiatrie II.
„În secție avem un psiholog care sprijină pacienții“
În țări precum Franța și Belgia, pentru tratarea pacientului bolnav psihic se lucrează cu echipe multidisciplinare, există în clinici psihiatru, psiholog, sociolog, și se pune foarte mare accent pe integrarea bolnavului în societate și pe recuperarea lui comportamentală. În Craiova, în limita resurselor pe care sistemul medical le pune la dispoziție, se încearcă alinierea la aceste standarde de îngrijire. „Este un început și la noi de a lucra cu echipe multidisciplinare. Încercăm să colaborăm cu un psiholog, un psihoterapeut, să le oferim pacienților servicii de ergoterapie, terapii alternative prin care să îi ajutăm să se readapteze cât mai repede la mediul social. În secție avem, în medie, un psiholog care sprijină pacienții, cinci medici psihiatri și 15 medici rezidenți“, declară șefa clinicii.
Este nevoie de un centru de gerontopsihiatrie
În Oltenia lipsește și un centru de gerontopsihiatrie (gerontopsihiatria este patologia psihiatrică a vârstei a III-a – n.r.). Medicii se confruntă cu cazuri de bătrâni singuri, mulți dintre ei care au copiii plecați în străinătate, și care nu se mai pot îngriji singuri. Pentru acești pacienți, care suferă de afecțiuni psihice, ar trebui să existe centre specializate în care să primească îngrijiri de specialitate. „Întâlnim cazuri de bătrâni care au rămas singuri pentru că au copiii plecați în străinătate. Ei au o patologie care îi face incapabili să se mai îngrijească singuri, uită să își mai ia tratamentul la timp, se decompensează. Am avea nevoie de susținere și o mai bună colaborare cu serviciile de asistență socială pentru înființarea unor centre medico-sociale sau a unui centru de gerontopsihiatrie. Din păcate, avem o zonă deficitară din acest punct de vedere. Într-un centru de gerontopsihiatrie s-ar putea asigura tratament psihiatric, psihologic, terapii ocupaționale. Din câte știu, nu există în țară astfel de centre, ele există numai în străinătate“, conchide as. univ. dr. Daniela Glăvan, medic-șef în Clinica Psihiatrie II.
