Hepatitele virale sunt o problemă de sănătate publică la noi în țară, dar și în lume. Marea problemă este dată de faptul că pacienții sunt diagnosticați foarte târziu. În România mor anual aproape 3.000 de oameni din cauza cirozei provocate de hepatită. Suntem pe primul loc în Europa când vine vorba de numărul pacienților care suferă de această boală. Anul trecut, 5.700 de bolnavi au avut acces la cea mai nouă terapie fără interferon, singura șansă la viață pentru mulți dintre pacienți. Medicii spun că rezultatele terapeutice au fost foarte bune. De aproximativ două luni, programul prin care bolnavii pot avea acces la tratament s-a schimbat. Problema este că pot beneficia de noua terapie numai o parte dintre cei afectați.
În lume sunt în jur de 170 de milioane de persoane cu virusul hepatic C. O evaluare făcută în 2010 de Institutul Clinic Fundeni a arătat că în România există o incidență de 3,2%, cu diferențe între anumite județe. „Rezervorul“ de hepatită este însă mult mai mare, spun medicii. Oltenia are o incidență la hepatita C mai mare decât incidența pe țară. „Sunt cazuri asimptomatice care evoluează silențios. În Oltenia, avem o incidență la hepatita C în jur de 4-5%. Nu există explicații foarte clare pentru această situație. Virusul C s-a transmis foarte mult în jurul anilor ‘90-’95 prin preparate de sânge și instrumente nesterilizate corespunzător. După aceea s-a transmis prin manevre stomatologice, dar și pe cale sexuală, tatuaje, sau seringile folosite de cei care se droghează. Circulația populației face ca aceste virusuri se să transmită repede prin toată Europa“, explică prof. dr. Paul Mitruț, medic specialist gastroenterolog.
„Cel mai mare risc este cel de apariție a cancerului hepatic“
Cazurile de hepatită C și boli hepatice, în general, reprezintă aproape jumătate din numărul internărilor făcute în Clinica de Medicină Internă din cadrul Spitalului Județean de Urgență Craiova, unde prof. dr. Paul Mitruț lucrează. De cele mai multe ori însă pacienții ajung la spital în stare gravă. „Ajung în stadii finale de ciroză și îngreunează foarte mult sistemul de sănătate din cauza gravității bolii, care necesită cheltuieli foarte mari. Mulți ajung în secțiile de chirurgie cu hemoragii digestive, cu multe complicații. Ar fi cu adevărat o realizare dacă prin tratament se vor preveni complicațiile severe. Cel mai mare risc este cel de apariție a cancerului hepatic, care este legat de aceste infecții cu virusuri hepatice. Avem foarte mulți pacienți care ajung în spital cu ciroză, dar și multe cazuri de cancer hepatic“, adaugă medicul.
„Cu noul tratament, bolnavii au obţinut o rată de inactivare a virusului de 99,6%“
Anul trecut, 5.700 de pacienți au beneficiat de noua terapie cu interferon free. Cei care au primit tratamentul cu prioritate au fost pacienții cu fibroză patru (F4), ciroză compensată cu virus C, pentru că ei nu mai aveau timp să aştepte. Cei mai mulți pacienți care au beneficiat de această terapie în Oltenia au fost înscriși pe lista prof. dr. Paul Mitruț, 170 de bolnavi. „Până anul trecut, terapia se făcea cu interferon standard, o terapie care a avut şi ea uneori rezultate destul de bune, cu o rată de vindecare în jur de 55 – 60%. Dintre cei trataţi, cam 35 – 40% nu au răspuns la această terapie. Unul dintre dezavantajele terapiei cu peginterferon şi ribavirină au fost efectele adverse, care erau foarte severe, şi durata lungă a tratamentului, de 48 de săptămâni. Mulţi pacienţi au prezentat intoleranţă la această terapie, astfel că nici rezultatele nu au fost foarte bune. Anul trecut, pe un lot de 5.700 de pacienţi la nivel naţional, cu fibroză patru ciroză compensată cu virus C s-a introdus terapia cu interferon free. Acești bolnavi au obţinut o rată de inactivare a virusului de 99,6%, un rezultat chiar mai mare decât în studiile clinice de la nivel naţional“, explică prof. dr. Paul Mitruț, medic specialist gastroenterolog.
Alți 13.000 de pacienți vor beneficia anul acesta de noua terapie
Tratamentul pentru un singur pacient a costat aproximativ 50.000 de euro. De aceea, Ministerul Sănătății a monitorizat printr-o firmă cum a fost administrată noua terapie. Pacienţii au fost sunaţi și verificaţi dacă îşi iau tratamentul. Medicii spun că de multe ori bolnavii întrerup terapia, cu toate că aceasta costă foarte mult.
Programul prin care pacienții au primit tratamentul anul trecut s-a încheiat. De două luni, Ministerul Sănătății (MS) a început să deruleze două noi programe, unul prin care se tratează pacienţii cu gradul de fibroză trei (F3) și (F4) și altul pentru cei cu ciroză decompensată. „S-a negociat un număr de 10.000 de pacienţi, deci dublu faţă de cei de anul trecut şi un program pentru cei cu ciroză decompensată, adică cei care prezintă deja complicaţii, care sunt în jur de 3.000 de pacienţi“, explică prof. dr. Paul Mitruț.
„Există un protocol elaborat de MS, dar unele aspecte sunt încă neclare“
În funcţie de evaluarea pacientului şi de stadiul în care se află afecțiunea, medicul decide în ce program este introdus, tratamentele fiind diferite. Pentru a putea beneficia de terapie, pacientul trebuie să respecte toate condițiile prevăzute în protocol. Mai exact, trebuie să facă un set de analize prin care să dovedească stadiul bolii. Doar o parte dintre aceste analize sunt decontate de stat. Pacientul mai este nevoit să suporte în jur de 300 de lei. „Nu toate analizele sunt compensate. Există un protocol elaborat de MS, dar unele aspecte sunt încă neclare. Medicii sunt obligaţi să prescrie toate analizele din protocol pentru că altfel nu se pot respecta criteriile de includere. Bolnavii trebuie să înțeleagă că protocoalele sunt foarte dificile și stricte. Analizele trebuie să stabilească clar dacă pacientul are hepatită C sau ciroză, în ce stadiu este boala, ce complicaţii are, ce medicamente trebuie administrate“, completează medicul specialist.
„Nu putem să îi introducem pe cei care au grade de fibroze mici“
O mare problemă este însă faptul că prin cele două programe nu au acces la tratament și pacienții care au grade de fibroze mici, F1 și F2. Paradoxal, pacientul beneficiază de cel mai nou tratament numai după ce boala a evoluat și starea de sănătatea s-a agravat. „Pacienții trebuie să înțeleagă că sunt criterii care trebuie respectate și depind de stadiul de fibroză pe care îl au și acesta se decide la analize. Nu putem să îi introducem pe cei care au grade de fibroze mici, F1 și F2. Aceasta este marea problemă. Sper ca anul viitor să fie incluși și acești pacienți. În unele țări, pacienții primesc tratamentul. Se ține însă cont și de factorul economic. Ei pot acum să facă tratamentul cu peginterferon şi ribavirină, dar are o rată de răspuns mai mică. Cei care nu au avut un rezultat la acest tratament și au F2 ar fi trebuit să li se dea a doua șansă și să fie tratați cu noua terapie“, susține prof. dr. Paul Mitruț, medic specialist gastroenterolog.
