7.3 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăSanatateCui îi pasă de soarta bolnavilor psihic

Cui îi pasă de soarta bolnavilor psihic

Aproximativ 4.000 de doljeni figurează în evidențele oficiale ca având boli psihice. Numărul real al persoanelor cu astfel de afecțiuni nu se cunoaște însă. Unii dintre ei sunt tratați în spitale, alții în sânul familiei, iar restul sunt lăsați în voia sorții, fără medicamentație, devenind un pericol atât pentru ei, cât și pentru ceilalți. Cine este de vină? Și care sunt lipsurile sistemului de psihiatrie de la noi din țară ? Sunt întrebări la care am încercat să găsim răspunsuri împreună cu prof. univ. dr. Tudor Udriștoiu, șeful Clinicii de Psihiatrie din Craiova.

Există din ce în ce mai mulți bolnavi psihic, iar România este printre țările europene cu cel mai mare număr de astfel de bolnavi, avertizează Organizația Mondială a Sănătății. Țara noastră se situează pe locul trei într-o ierarhie a țărilor cu cei mai mulți bolnavi psihic din Europa, din care fac parte 23 de state. Potrivit specialiștilor OMS, depresia este boala care face cele mai multe victime în rândul românilor: unu din zece este diagnosticat cu această afecțiune.
Spitalele de neuropsihiatrie din zona noastră sunt aproape pline. De altfel, conform Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj, în iunie 2014, în Dolj au fost înregistrați 2.872 de pacienți încadrați cu handicap mental și 1.304 cu handicap psihic.
Bolnavii psihic periculoşi sunt persoane care, prin acțiunile lor, pun în pericol viaţa, propria sănătatea, dar și sănătatea altora. Ei sunt supuşi în mod obligatoriu tratamentului medical de specialitate, care se administrează, după caz, ambulator sau în unităţi sanitare. Tratamentul medical se stabileşte în funcţie de starea bolnavului, de gradul de pericol social pe care îl prezintă pentru el însuşi sau pentru persoanele cu care vine în contact, şi urmărește înlăturarea tulburărilor intervenite în starea bolnavilor.

„Pacienți care înainte stăteau în spitalele de neuropsihiatrie, acum stau în stradă“

Sistemul de psihiatrie de la noi din țară este deficitar atunci când vine vorba de supravegherea pacienţilor externaţi. Din acestă cauză ne confruntăm cu situații în care un bolnav psihic ajunge în stradă și atacă anumite persoane, așa cum s-a întâmplat zilele trecute în Craiova. Prof. univ. dr. Tudor Udriștoiu, șeful Clinicii de Psihiatrie din Craiova, spune că ar trebui să se ia o serie de măsuri în sistemul de psihiatrie de la noi din țară, dar acestea nu sunt ușor de luat și costă mult. Medicul este de părere că s-a ajuns ca pacienții bolnavi psihic să facă victime în stradă din cauză că domeniul psihiatriei a fost neglijat la nivel mondial. „În ultimii 20 de ani s-a inventat psihiatria comunitară, în care unii dintre pacienți nu mai stau în spitale, ci trebuie să se trateze în comunitate. Drept pentru care mulți pacienți care înainte stăteau în spitalele de neuropsihiatrie acum stau în stradă. Ultima publicație oficială de cercetare epidemiologică din 2011 spune că 37% din populație are un diagnostic psihiatric. Dacă situația asta ar fi tratată corect vă dați seama cât ar costa?! Și atunci, pur și simpu s-au căutat tot felul de căi de a ieftini această chestie și, dacă s-ar putea, de a evita unii pacienți“, a spus dr. Udriștoiu.

„În materie de siguranță suntem
în aer”

Pentru a evita repetarea unei situații precum cea de acum câteva zile din Craiova, când un tânăr a fugit din clinica de psihiatrie și a bătut mai multe persoane, rănind foarte grav una dintre ele, specialistul în psihiatrie spune că ar trebuie să existe în fiecare zonă un spital pentru cazurile foarte periculoase, pe care nici o clinică de psihiatrie nu le poate acoperi. „Ar trebui să se creeze condiții începând cu construirea unei astfel de clădiri, continuând cu asigurarea medicamentelor și terminând cu forța de muncă. La ora actuală, scad din ce în ce mai mult oportunitățile privind necesarul de medicamente și cele privind resursele umane. Noi avem condiții bune în spital, dar în materie de siguranță suntem în aer. Echipa este formată din trei femei și doi-trei băieți, dar depinde de tură. Ei trebuie să îngrijească un pacient adus de multe ori în cătușe“, a precizat prof. univ. dr. Tudor Udriștoiu.
În spitalele de psihiatrie din străinătate există personal specializat în ceea ce privește siguranța. Sunt oameni pregătiți să intervină oricând este nevoie și să imobilizeze pacientul fără să îl rănească. „La noi nici nu se pune problema de așa ceva pentru că spitalele, în general, cheltuiesc cam 80% din buget pe salarii și, dacă ar mai adăuga ceva, nu ar mai rămâne cu nimic pentru activitatea medicală. Și așa este foarte puțin, astfel că ar trebui să crescă suportul financiar. De asemenea, ar trebui să se facă o analiză asupra personalului din unitățile sanitare pentru că sunt și acolo defecte“, a spus dr. Udriștoiu.
 
Sectoarele de urgență ar trebui supravegheate video

Din momentul ieșirii din spital, pacienții sunt lăsați în voia sorții, pentru că în zona noastră nu mai există nici un centru în care bolnavul psihic să primească sprijin. „Pacientul poate să ajungă în stradă sau în familie. Totul este în aer. Sistemul se confruntă și cu subfinanțarea, dar și cu cheltuieli mai puțin justficate“, atrage atenția șeful Clinicii de Psihiatrie din Craiova.
Tot o măsură de siguranță este și sistemul de supraveghere video, însă acesta lipsește în clinica din Craiova. Chiar șeful clinicii spune că ar trebui ca sectoarele de urgență să fie supravegheate pentru că așa s-ar mai putea evita cazurile neplăcute.
Internarea într-o unitate de psihiatrie este voluntară sau nevoluntară. Acest lucru este reglementat de Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. Internarea voluntară se face în acelaşi mod ca şi primirea în oricare alt serviciu medical şi pentru orice altă boală. Orice pacient internat voluntar într-un serviciu de sănătate mintală are dreptul să se externeze la cerere, în orice moment, cu excepţia cazului în care sunt întrunite condiţiile care justifică menţinerea internării împotriva voinţei pacientului.
Internarea nevoluntară se aplică numai după ce toate încercările de internare voluntară au fost epuizate. Astfel că, o persoana poate fi internată prin procedura de internare nevoluntară numai dacă un medic psihiatru abilitat hotărăște că aceasta suferă de o tulburare psihică și consideră că din cauza acestei tulburări psihice există pericolul iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte persoane.

„Pacientul nevoluntar beneficiază de același regim ca și cel voluntar“

Solicitarea internării nevoluntare se realizează de către medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care are în îngrijire acea persoană, familia pacientului, reprezentanții serviciilor abilitate ale administrației publice locale și reprezentanții poliției, jandarmeriei, Parchetului sau ai pompierilor.
Motivele solicitării internării nevoluntare se certifică sub semnatură de către persoanele menționate mai sus cu specificarea datelor de identitate, descrierea circumstanțelor care au condus la solicitarea de internare nevoluntară, a datelor de identitate ale persoanei în cauza și a antecedentelor medicale cunoscute. „Noi putem să facem internări nevoluntare. Un astfel de pacient are, prin lege, aceleași drepturi ca și pacienții voluntari. Multă lume ar vrea ca spitalele de psihiatrie să fie un fel de pușcării, dar nu se pune așa problema. Pacientul nevoluntar beneficiază de același regim ca și cel voluntar. Măsurile preventive sunt importante: urmărirea în teritoriu și urmarea tratamentului în afara spitalului astfel încât omul să nu ajungă în starea asta“, a explicat prof. univ. dr. Tudor Udriștoiu.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS