Când vorbim despre sănătate ne gândim la ceea ce face sau ar trebui să facă sistemul pentru a ajuta bolnavii. Unele programe de sănătate trebuie să se ocupe de prevenţie, dar, din păcate, românii sunt deficitari la acest capitol. Din această cauză ocupăm locurile fruntaşe în Europa când vine vorba de mortalitate cauzată de boli grave. Programele naţionale de imunizare, cel de planning familial şi cel de autism se desfăşoară şi la noi în judeţ. Însă, cunoaştem puţine date despre programe. Cât de eficiente sunt acestea la nivelul Doljului?
De multe ori, oamenii care plătesc asigurare de sănătate se întreabă unde li se duc banii, dacă sistemul este mereu subfinanţat. Câţi dintre doljenii cu probleme de sănătate beneficiază de programele de sănătate, cât de eficiente sunt acestea şi care este părerea celor direct implicaţi? Sunt câteva întrebări la care redactorii GdS au încercat să găsească răspunsuri.
În Dolj, se desfăşoară programul naţional de
planning familial. Cu toate astea, anual zeci de minore rămân însărcinate şi devin mame. Tot aici, sunt sute de părinţi care încearcă să-şi recupereze copiii diagnosticaţi cu autism şi care consideră că programul naţional gratuit de diagnostic precoce şi evaluare psihologică destinat micuţilor suspecţi de întârzieri în dezvoltare neuropsihică şi limbaj nu oferă aproape nimic pentru cei care trec de vârsta de trei ani… Iar autismul nu se tratează într-un an!
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) este una dintre instituţiile abilitate să deruleze programe naţionale de sănătate publică și să le monitorizeze pe cele desfăşurate de medicii de familie, atât în unităţile sanitare cu paturi din subordinea autorităţilor publice locale, cât şi în unităţile sanitare private cu care trebuie să încheie contracte.
În Dolj, 363 de cabinete ale medicilor de familie derulează programul naţional de imunizare
Potrivit reprezentanţilor DSP Dolj, programele naţionale de sănătate sunt reglementate de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, HG nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014 şi OMS nr. 422/2013 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2013 şi 2014.
Programele naţionale se derulează pe de o parte de Ministerul Sănătăţii care se ocupă de programele naţionale de sănătate publică şi, pe de altă parte, de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, răspunzătoare de programele naţionale de sănătate curative. „În acest an, în judeţul Dolj, 363 de cabinete ale medicilor de familie derulează Programul naţional de imunizare şi 182 de cabinete ale medicilor de familie – Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului. Pentru a intra în programele de sănătate publică, medicii trebuie să încheie contract cu DSP. Numărul programelor este în general constant, dar sunt în creştere numărul subprogramelor şi activităţilor acestora. Informarea privind derularea programelor în mediul rural se face prin intermediul cabinetelor de medicină de familie“, a precizat Ştefan Popescu, purtător de cuvânt al DSP Dolj.
Licitaţiile pentru vaccinuri – întârziate, copiii – trimişi acasă nevaccinaţi
Şi programul naţional de imunizare se desfăşoară tot prin DSP. Există însă probleme. În maternitățile spitalelor din Craiova nu mai există vaccinurile împotriva hepatitei B și a tuberculozei, care trebuie făcute nou-născuților. Motivul acestor întârzieri: licitațiile au fost întârziate. De câteva luni, medicii sunt nevoiţi să externeze copiii neimunizaţi, care riscă să se îmbolnăvească.
În Maternitatea Spitalului Județean de Urgență Craiova, vaccinul împotriva hepatitei B nu se mai găsește din primele zile ale lunii iunie. Din fericire, cel împotriva tuberculozei mai există. Ultima zi în care medicii au imunizat bebelușii împotriva hepatitei a fost 3 iunie. „De atunci, nu mai vaccinăm din cauză că la nivelul întregii țări lipsește vaccinul. Cel împotriva tuberculozei există și copiii sunt vaccinați încă. În luna iunie, au rămas nevaccinați 227 de copii împotriva hepatitei B, iar în luna iulie și până acum sunt 151 de nou-născuți care nu au fost imunizați“, spunea acum ceva timp Constanța Preda, asistent-șef la Secția de neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Craiova.
În mod normal, vaccinul împotriva hepatitei B trebuie făcut în primele 24 de ore de la naștere, iar cel împotriva tuberculozei în a cincea zi de la naștere, după cum spun medicii.
„A mai fost o perioadă de șase luni în care nu au existat vaccinurile“
Direcția de Sănătate Publică Dolj (DSP) este instituția care primește vaccinurile de la Ministerul Sănătății și apoi le distribuie spitalelor, în funcție de necesitățile fiecăruia. Purtătorul de cuvânt al DSP Dolj, Ștefan Popescu, a precizat că acești copii vor fi preluați de medicii de familie și atunci când se va reface stocul vor fi vaccinați. „Copiii vor fi vaccinați fie la spital, fie în cabinetele medicilor de familie după ce ajung vaccinurile. În urmă cu patru ani, a mai fost o perioadă de șase luni în care nu au existat vaccinurile, dar s-au recuperat toate cazurile. Acum s-au făcut licitații la Ministerul Sănătății, care nu au fost finalizate. Din spusele celor de la Minister, este posibil ca, la sfârșitul lunii, să primim dozele de vaccin. Noi am primit la începutul anului un număr de doze și aveam asigurată cantitatea de vaccinuri pentru șase-șapte luni. Luna trecută, am dat o parte din vaccinurile pe care le mai aveam de rezervă spitalelor din alte județe și acum s-au epuizat și la noi“, a declarat Ștefan Popescu. În anul 2013, în Dolj au fost administrate 70.805 doze de vaccin.
Deşi se cheltuiesc bani prin programul de planning familial, sute de minore rămân însărcinate
În judeţul Dolj există o reţea de planing familial formată din şapte cabinete de planning familial, trei în Craiova şi câte unul în Băileşti, Calafat, Filiaşi şi Segarcea. Mai exact, sunt 182 de cabinete de medici de familie cu medici instruiţi care trebuie să acopere populaţia din localităţile rurale. Cât de eficientă este informarea, câţi dintre medici îşi fac meseria şi cât de des ajung adolescentele în faţa medicului de familie este greu de precizat, având în vedere că în Dolj, în ultimii trei ani, sute de minore au rămas însărcinate. „Raportările pe care le trimitem Ministerului Sănătăţii cuprind grupele de vârstă: sub 15 ani, respectiv 15 – 19 ani. În 2012, de exemplu, am avut în evidenţă 51 de fete gravide cu vârste mai mici de 15 ani şi 564 cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. 254 dintre acestea au făcut avort. În 2013, am avut la nivelul judeţului 92 de fete însărcinate cu vârsta mai mică de 15 ani, 888 cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani, iar 224 dintre acestea au renunţat să ducă sarcina până la termen. În primele trei luni ale acestui an, avem deja în baza raportărilor primite 11 fete gravide cu vârsta mai mică de 11 ani şi 349 cu vârsta între 15 şi 19 ani. 46 dintre acestea au optat deja pentru întrerupere de sarcină“, a precizat dr. Ştefan Popescu, purtător de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj.
Programul naţional pentru copilul cu autism nu oferă soluţii pentru recuperare
Programul naţional de autism se derulează de câţiva ani. Am încercat să aflăm care este părerea unor părinţi ai căror copii au fost diagnosticaţi cu autism. Am vrut astfel să aflăm cât de eficiente sunt programele naţionale de diagnostic precoce şi de evaluare psihologică. Cât de mult ajută şi ce oferă? Am aflat că programul este bun doar pe hârtie. În realitate nu oferă prea mult. Identificarea la o vârstă fragedă, chiar de la un an, a acestei tulburări neurobiologice ce se manifestă prin lipsa comunicării, a interacţiunii sociale scăzute şi apariţia comportamentelor în exces (autostimulare, automutilare, agresiune) este extrem de importantă.
Includerea copilului într-un program de terapie ABA personalizată oferă şanse mari de recuperare şi integrare în societate.
Diagnosticarea după vârsta de patru ani reduce dramatic şansa copilului la recuperare şi la o viaţă independentă.
„Practic, orice părinte care observă întârzieri în dezvoltarea copilului merge din proprie iniţiativă la medicul de familie care îl direcţionează la un medic specialist neurolog. Din nefericire, programul naţional este gândit doar pentru faza de evaluare, se referă practic la copilul până în vârsta de trei ani. Cu alte cuvinte, banii alocaţi de Ministerul Sănătăţii sunt destinaţi pentru diagnosticare. Nu oferă nimic pentru terapia de care copiii au nevoie pentru o bună recuperare“, a precizat Luminiţa Sandu, vicepreşedinta Asociaţiei Naţionale pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România (ANCAAR), filiala Craiova.
„Statul ar trebui să găsească soluţii concrete“
Din cele menţionate de Luminiţa Sandu, în asociaţia pe care o reprezintă sunt înscrişi în prezent 20 de copii şi tineri cu autism. Potrivit specialiştilor, cei diagnosticaţi cu autism au nevoie de şedinţe de terapie cel puţin două ore, de trei ori pe săptămână. „Cei mari, cu vârste între 14 şi 25 de ani, vin zilnic la centrul nostru pentru a primi sprijinul de care au nevoie, având în vedere că nu există centre sau ateliere ocupaţionale special create pentru ei. Mulţi dintre membrii noştri au fost diagnosticaţi destul de târziu cu autism şi numai prin lucru continuu cu ei, chiar şi de peste zece ani, s-a reuşit recuperarea. Avem membri care au reuşit să urmeze o şcoală generală sau liceu. Pentru cei mici mai există soluţii. Odată diagnosticaţi de medicul de familie, părinţii pot să meargă cu aceştia la LSM sau la DGASPC Dolj pentru a beneficia de câteva şedinţe de recuperare. Nu sunt suficiente. Pentru ca aceşti copii să aibă o viaţă independentă trebuie lucrat permanent cu ei. Pentru a veni în ajutorul lor, statul ar trebui să găsească soluţii concrete, să direcţioneze specialişti care să lucreze cu aceştia chiar şi în mediul privat, iar serviciile acestora să fie decontate. Mulţi nu îşi permit să îşi înscrie copiii pentru a urma terapii de ultimă generaţie. Sunt oameni din mediul rural care străbat zeci de kilometri şi care nu au resurse financiare nici pentru a asigura transportul copiilor până la cabinete din Craiova. Autismul nu se recuperează într-un an, este nevoie de timp şi mulţi bani!“, a adăugat Luminiţa Sandu.
„Ar trebui să existe un specialist, terapeut pentru fiecare copil“
Aceeaşi părere o are şi medicul primar psihiatrie pediatrică Mirela Matican, de la Clinica de Neuropsihiatrie Infantilă din Craiova prin care se derulează practic acest program destinat prevenirii autismului. În cadrul acestei clinici sunt înregistraţi în medie 100 de copii cu autism şi doar zece dintre aceştia beneficiază de terapie prin intermediul programelor.
„Programul nu acoperă toate necesităţile, având în vedere că terapiile necesare pentru recuperarea acestor copii sunt costisitoare. Faptul că sunt doar câţiva copii care beneficiază de gratuitate prin aceste programe este un lucru bun, dar din nefericire sunt mult mai mulţi copii care au nevoie de terapii specifice şi care nu sunt incluşi în aceste liste. Ar trebui să existe un specialist, terapeut pentru fiecare copil, dar la noi se lucrează cu grupuri de copii. Este nevoie şi de săli de terapie ocupaţională. Aceşti copii ar avea nevoie de şedinţe chiar şi de opt ore pe zi pentru a putea vorbi de recuperare“.
