Decesele prin infarct miocardic survin, conform statisticilor, în special la persoanele trecute de 60 de ani, dar există şi situaţii de tineri care mor subit din această cauză, fără să fi avut cunoştinţă de vreo afecţiune anterioară. „Am întâlnit cazuri de infarct şi la 18 sau 20 de ani, la tineri care nu se ştiau cu probleme de sănătate“, susţine cardiologul craiovean Constantin Militaru, care a încercat să explice şi cauzele acestui fenomen.
Bolile cardiovasculare (hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, cardiopatiile reumatismale cronice, cordul pulmonar cronic) fac şi la ora actuală cele mai multe victime în lume, iar în România ele reprezintă principala cauză de morbiditate şi mortalitate. În Europa, ţara noastră este fruntaşă în această privinţă, iar cardiologii susţin că principala cauză de deces este boala coronariană, cardiopatia ischemică, prin forma sa cea mai gravă, infarctul miocardic acut. În Dolj, peste 100.000 de oameni sunt în evidenţele medicilor cu boli cardiovasculare, în anul 2012 decedând din cauza acestor afecţiuni 2.671 de persoane, potrivit datelor deţinute de Direcţia de Sănătate Publică.
Îngrijorător este însă faptul că există şi persoane tinere care mor în urma unui infarct miocardic instalat subit şi pentru care nu se mai poate face nimic din punct de vedere medical. Tot din datele DSP Dolj, pe 2012, reiese că în acest an au decedat prin infarct miocardic 788 de persoane, dintre care 419 cu vârsta cuprinsă între 15 şi 74 de ani. Dintre acestea, trei persoane au avut vârsta între 15 şi 24 de ani şi patru vârsta între 35 şi 44 de ani. De ce se ajunge la infarct şi în rândul persoanelor tinere? Aceasta ar fi întrebarea la care medicii cardiologi sunt cei mai indicaţi să ofere un răspuns. Mai ales că în majoritatea cazurilor în care decesul la persoanele tinere survine prin infarct miocardic nu se cunoştea existenţa vreunei suferinţe anterioare sau a unui semn care să dea de bănuit că ar fi vorba de vreo boală a inimii.
„Un control la inimă poate uneori să depisteze predispoziţia la infarct“
Dr. Constantin Militaru, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova, a explicat care ar fi cauzele unei astfel de situaţii, a infarctului miocardic în rândul tinerilor. „Există, într-adevăr, câteva cauze ale infarctului miocardic la tineri. Şi eu am întâlnit cazuri de infarct şi la 18 sau 20 de ani, la tineri care nu se ştiau cu probleme de sănătate. Aş spune, pentru început, că poate fi vorba de o ateroscleroză accelerată (boală cronică degenerativă produsă prin depunerea de grăsimi și colesterol în peretele intern al arterelor, determinând sclerozarea acestora – n.r.), pe fondul şi al unui consum excesiv de tutun şi a unei eredităţi proaste. Deşi această ateroscleroză este mai puţin întâlnită la tineri, ea poate duce la infarct miocardic, cumulat cu cele două cauze menţionate mai sus“, a spus dr. Constantin Militaru.
„Dar infarctul la o persoană tânără poate fi cauzat şi de anomalii congenitale, spre exemplu originea anormală a unei artere coronare. Adică ea are originea din altă parte, cum ar fi artera pulmonară, şi atunci persoana respectivă este predispusă să facă infarct. O altă cauză care duce la infarct în rândul tinerilor este aşa-numita punte musculară. Arterele sunt deasupra inimii, dar uneori artera are un traiect în interiorul muşchiului, iar muşchiul respectiv o presează. O altă cauză ar fi anomaliile de coagulare, aşa numita trombofilie (formarea de trombi în vasele sangvine – n.r.), pentru că sângele are tendinţa de a se coagula. Deci acestea ar fi cauzele ca un tânăr, aparent fără probleme de sănătate, să facă un infarct miocardic şi să moară subit“, a mai precizat dr. Militaru. Cardiologul craiovean a menţionat că şi consumul de stupefiante, în special de cocaină, poate să producă un infarct miocardic: „În principiu, nu ar exista simptome înainte, iar infarctul apare brusc, de aceea se spune în cazurile de deces că persoana respectivă nu era cunoscută cu afecţiuni“.
Dr. Constantin Militaru susţine că, după vârsta de 35 de ani, este indicat pentru orice persoană să-şi facă un control la inimă, pentru că un astfel de control poate uneori să depisteze predispoziţia la infarct. „Dacă pacientul este fumător şi are şi determinări aterosclerotice, despre care am mai vorbit, în mod sigur apar nişte indicii dacă se face un control înainte“, a spus cardiologul craiovean.
„Sportivii nu fac infarct, ci tulburări
de ritm cardiac“
Nu numai tinerii obişnuiţi pot face infarct, ci şi sportivii. Sunt foarte multe exemple, atât în ţară, cât şi în străinătate, de fotbalişti care au căzut pur şi simplu pe teren în timpul unui meci sau la un antrenament şi au murit pe loc. Iar unii aveau puţin peste 20 de ani, plus un stil de viaţă aşa cum cere medicul cardiolog: cu mişcare şi alimentaţie sănătoasă. „La sportivi este altceva. Ei nu fac infarct, ci tulburări de ritm cardiac. Pentru orice om există două posibilităţi, atunci când moare: fie i se răresc bătăile inimii până când inima se opreşte, fie face fibrilaţie ventriculară, adică inima îi bate haotic, cu 500 chiar 600 de bătăi pe minut, iar omul moare dacă nu se intervine în cinci minute. Sportivii de multe ori au nişte forme din acestea de hipertrofiere a muşchiului inimii (o mărire a volumului în mod anormal – n.r.), care predispune la tulburări de ritm. Inima este adaptată după efortul de sportiv, de aceea acum se pune foarte mult accent pe depistarea precoce a riscului de moarte subită la sportivi“, a explicat dr. Constantin Militaru.
Dintre astfel de cazuri de moarte subită la sportivi, care au cutremurat lumea fotbalistică din ţară, poate fi amintit cel al internaţionalului român Michael Klein (33 de ani). Pe 2 februarie 1993, Klein, care avea la activ 90 de selecţii în naţionala României, a murit în timpul unui antrenament în sala de forţă a formaţiei germane Bayer Uerdingen. Raportul medicilor germani arăta că decesul lui Klein a fost cauzat de un atac de cord, survenit pe fondul unei afecţiuni cardiace necunoscute de pacient, a oboselii fizice acumulate şi a stresului. Un alt deces mediatizat al unui fotbalist român a fost cel al dinamovistului Cătălin Hâldan, care a murit în octombrie 2000, în timpul unui meci amical. Jucătorul de 24 de ani fusese declarat clinic sănătos la toate controalele medicale din timpul carierei sale, nefiind suspect vreodată de o boală coronariană.
Alte cazuri de moarte subită, la fotbalişti români: în 1999, Ştefan Vrăbioru (23 de ani) s-a prăbuşit pe gazon într-un meci cu Rapid, el murind în drum spre spital (Institutul Medico-Legal a stabilit că jucătorul Astrei a decedat doarece era suferind de inimă); fostul atacant Mihai Baicu a decedat în 2009, la vârsta de 33 de ani, în urma unui stop cardiac suferit după ce disputase cu prietenii un meci de fotbal, pe un teren sintetic; portarul Alexandru Iatan (19 ani) a decedat, tot în 2009, în timpul unui antrenament cu echipa Dunărea Giurgiu, cauzele decesului fiind un stop cardiorespirator, cu edem pulmonar.
Exemple de decese în rândul
fotbaliştilor străini
Există destule cazuri şi în fotbalul internaţional de jucători care au decedat pe teren. Iată câteva exemple: camerunezul Marc Vivien Foe (28 de ani) – în timpul meciului cu Columbia, din Cupa Confederaţiilor (iunie 2003); internaţionalul maghiar al echipei Benfica, Miklos Feher (24 de ani) – în urma unui stop cardiac, într-un meci cu Vitoria Guimaraes (ianuarie 2004); ucraineanul Andrei Pavistski, în vârstă de 17 ani – în timpul unui antrenament al echipei Arsenal Kiev (martie 2004); paraguayanul Sixto Rojas (26 de ani) – în urma unui stop cardiac suferit în timpul unui antrenament al echipei Atletico Trinidense (ianuarie 2007); jucătorul echipei FC Sevilla, Antonio Puerta, care s-a prăbuşit pe teren într-un meci cu Getafe şi a murit după trei zile, după ce a suferit mai multe stopuri cardiace (august 2007); mijlocaşul italian Piermario Morosini, care a încetat din viaţă după ce s-a prăbuşit pe teren în meciul Pescara – Livorno (aprilie 2012).
