În timp ce ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, pare să adore comunicarea, dovadă şi videoconferinţele pe care le face în această perioadă, instituţia pe care o conduce îşi dă cu stângul în dreptul când vine vorba de relaţiile publice. Mai mult, informaţiile pe care ar trebui să le dea ar putea reprezenta chiar o misiune demnă de agenții FBI Mulder și Scully, din celebrul serial de televiziune american.
Ministerul Sănătăţii (MS), autoritatea care ar trebui să gestioneze sistemul sanitar din România, un sistem care se dovedeşte şi la ora actuală incapabil să ofere pacientului posibilitatea unui tratament adecvat calităţii lui de „cetăţean european“ (vezi condiţiile şi lipsurile din spitale sau drumurile pe care le fac bolnavii internaţi pentru a-şi cumpăra medicamentele şi materialele sanitare necesare tratării lor – lucruri cunoscute şi de demnitari) dovedeşte că are lacune mari şi în ceea ce priveşte comunicarea.
Cu toate că ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, se dovedeşte un iubitor al comunicării cu populaţia, dovadă seria de videoconferinţe cu liberul acces al presei organizată în această perioadă la nivel naţional, pentru o cât mai bună informare a pacienţilor (sau electoratului) în privinţa strategiilor gândite în favoarea bolnavului, instituţia pe care o reprezintă nu pare să fie pe aceeaşi lungime de undă. Mai mult chiar, arată o lipsă de comunicare. Dovadă modul în care a gestionat două solicitări formulate de Gazeta de Sud în 2013, ambele în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Un răspuns uitat prin sertarele MS
Pe 20 noiembrie 2013, în momentul în care Ministerul Sănătăţii respingea propunerea Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Craiova de a-i prelungi mandatul managerului Florin Petrescu, Gazeta de Sud solicita instituţiei, prin Legea nr. 544/2001, să comunice numele noului manager. A doua zi, dr. Bogdan Fănuţă era instalat oficial în funcţia de manager interimar al SJU. În schimb, răspunsul MS cu numele noului manager s-a rătăcit şi nu a mai ajuns la GdS, nici măcar în termenul legal de zece zile.
Instituţia condusă de Nicolăescu s-a trezit pe 9 decembrie 2013, când GdS solicita, tot în baza legii mai sus menţionate, un punct de vedere al Ministerului Sănătăţii în legătură cu unele aspecte din sistemul medical doljean, sesizate de nişte mămici care născuseră la Spitalul Judeţean de Urgenţă. În momentul în care Biroul de presă al MS a fost contactat telefonic de GdS pentru confirmarea primirii acestei ultime cerinţe, angajaţii Serviciului de presă şi relaţii publice şi-au adus brusc aminte, fără să fie întrebaţi înainte, de prima solicitare. „Aveaţi de primit un răspuns de la noi. Vai, nu a ajuns? Ne pare rău, vi-l mai trimitem o dată“, ni s-a transmis de la serviciul respectiv. Răspunsul, semnat de acelaşi serviciu, era, de fapt, o frază prin care ni se spunea (pe 9 decembrie 2013, n.r.), că „începând cu 19.11.2013, dr. Fănuţă Bogdan Marius, medic primar în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, a fost numit manager intermar (interimar, n.r.) în această unitate sanitară, pentru o perioadă de şase luni“.
M(in)isterul Sănătăţii
Ieri, am dorit să aflăm de la Ministerul Sănătăţii care mai este stadiul cererii GdS din 9 decembrie 2013. După ce toată ziua de miercuri telefonul de la Biroul de presă a sunat ocupat, ieri am reuşit să obţinem legătura. Dar, surpriză: nimeni nu avea cunoştinţă de această solicitare! „Aţi trimis ceva? Ne pare rău, dar nu am primit nimic de la dumneavoastră. Nu figuraţi cu vreo solicitare la noi. Când a fost asta, pe 9 decembrie? Nu, nu apăreţi. Poate o fi fost vreun mesaj spam, dar la noi nu a ajuns“, a fost răspunsul care ne-a lăsat perplecşi. Fiind sută la sută convinşi de faptul că solicitarea noastră ajunsese la destinaţie (dovadă e-mail-ul de răspuns primit ca reply la solicitare), am cerut să se mai verifice o dată. Degeaba. Cererea parcă intrase în pământ. „Figuraţi la noi doar cu o solicitare privind numele managerului de la Spitalul Judeţean din Craiova. Alta nu mai există. Dar nu e nici o problemă, mai trimiteţi o dată şi ne ocupăm de ea“, a venit prompt răspunsul.
O dovadă în plus că solicitarea GdS a ajuns de prima dată la minister este faptul că a doua zi de la trimiterea cererii, adică pe 10 decembrie 2013, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj era înştiinţată de MS în legătură cu acest aspect şi pusă să facă un raport cu privire la sesizările mămicilor respective, aşa cum reieşea din cererea GdS. Surse din cadrul DSP au precizat ieri că raportul respectiv nu doar că a fost finalizat, ci a şi fost trimis la minister. Numai că Biroul de presă nu avea ieri habar nici de solicitarea GdS, darămite de răspunsul DSP Dolj. „Nu avem cunoştinţă de aşa ceva. Vă pot spune doar că solicitarea dumneavostră a fost primită astăzi (ieri, n.r.) şi dată în lucru. Probabil că veţi avea un răspuns zilele viitoare“, ni s-a transmis de la Ministerul Sănătăţii. Instituţie care ar trebui, poate, să-şi schimbe numele în Misterul Sănătăţii, având în vedere comunicarea din cadrul ei. O comunicare demnă parcă de Dosarele X, pentru că poate doar agenții FBI Mulder și Scully, din celebrul serial de televiziune american, ar mai putea dezvălui misterul solicitării făcute de Gazeta de Sud pe 9 decembrie 2013.
„Există, într-adevăr, o mare problemă de comunicare cu Ministerul Sănătăţii. La cât de mult pare să-i placă ministrului să vorbească, atât de greu reuşeşti să comunici cu instituţia. Nu ştiu ce fel de oameni sunt acolo, pe ce criterii au fost angajaţi, dar comunicarea lasă mult de dorit“, a precizat un reprezentant al unei instituţii care ar trebui să comunice frecvent cu Ministerul Sănătăţii.
