Despre persoanele care acumulează cu uşurinţă kilograme în plus se spune că au un metabolism lent, care nu arde suficient de bine caloriile provenite din hrană, conform site-ului sfatulmedicului.ro, iar specialiştii în medicină confirmă existenţa unei rate metabolice bazale (viteza cu care corpul foloseşte energia procurată din hrană), dictată de ereditate.
Pe lângă această predispoziţie genetică, există şi alţi factori importanţi care pot modifica metabolismul, încetinind procesul prin care organismul foloseşte caloriile primite. Unii dintre factorii care pot să încetinească metabolismul sunt controlabili, de aceea cunoaşterea lor ajută la stimularea arderilor metabolice prin câteva modificări în modul de viaţă.
Un prim factor important în ecuaţia metabolismului încetinit de influenţe externe este sedentarismul. Exerciţiul fizic nu doar că ajută la transformarea unui număr mai mare de calorii în energie (în loc să fie depozitate sub formă de grăsime), însă poate creşte propriu-zis rata metabolică a organismului în timp de repaus, spun cercetătorii. Cu alte cuvinte, masa musculară tonifiată şi dezvoltată prin mişcare va continua să stimuleze procesul de ardere a caloriilor chiar şi atunci când nu faceţi sport.
Pe de altă parte, un stil de viaţă sedentar conduce, inevitabil, la încetinirea ratei metabolice. Adulţii cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani au nevoie, în medie, de două ore şi jumătate de exerciţiu aerobic moderat în fiecare săptămână şi de două ore de exerciţii de întărire a musculaturii la fiecare două săptămâni, pentru a-şi menţine rata metabolică accelerată şi în momentele de repaus.
Somnul de proastă calitate
Somnul insuficient şi de proastă calitate este considerat un factor-cheie în creşterea riscului de îngrăşare, după ce mai multe studii au demonstrat că persoanele care nu dorm cel puţin şapte ore pe noapte sunt, în general, supraponderale. Un studiu efectuat pe un eşantion de voluntari sănătoşi a arătat că participanţii, supuşi privării de somn, au prezentat o întrerupere a ratei metabolice normale după doar o singură noapte albă. Acest proces a atras după sine creşterea rezistenţei la insulină, ceea ce nu este doar un factor de risc al îngrăşării, ci şi al instalării diabetului de tip 2 şi a obezităţii. Un somn nocturn de şapte – nouă ore, satisfăcător, ajută la menţinerea randamentului metabolic al organismului în mod semnificativ.
Dieta dezechilibrată
Curele de slăbire drastice, care produc pierderea în greutate prin privarea extremă a organismului de calorii, sunt cele cu efecte aproape devastatoare asupra randamentului metabolic. A nu consuma suficientă hrană încetineşte metabolismul, deoarece organismul înfometat încearcă să îşi conserve caloriile.
La polul opus se află dietele echilibrate, cu mese mici şi dese de-a lungul zilei. Acest mod de alimentaţie ajută la accelerarea ratei metabolice şi la prevenirea suferinţei organismului din pricina privării de nutrienţi.
Anumite afecţiuni medicale
Metabolismul poate fi perturbat şi de o serie de afecţiuni medicale, care fac pierderea în greutate să fie mult mai dificilă. De pildă, tulburările tiroidiene (hipotiroidismul – incapacitatea glandei tiroide de a produce suficienţi hormoni tiroidieni) încetinesc funcţiile corpului şi predispun la îngrăşare. În cazul bărbaţilor, deficienţa în testosteron poate avea acelaşi efect.
Din fericire, există medicamente care să prevină efectele secundare de încetinire a ratei metabolice, în cazul afecţiunilor cu efecte directe asupra greutăţii corporale. O discuţie cu medicul specialist poate fi de ajutor în depistarea cauzei îngrăşării şi găsirea unei soluţii potrivite.
Unele medicamente
Anumite medicamente pot participa la acumularea mai rapidă a kilogramelor excedentare şi la revenirea mai dificilă la greutatea normală. Oamenii de ştiinţă nu pot explica de ce unele medicamente afectează rata metabolică şi, implicit, greutatea corporală, cu atât mai mult cu cât aceleaşi substanţe nu au asemenea efecte asupra tuturor pacienţilor.
Influenţa vremii
Unele studii de specialitate au descoperit că expunerea organismului la temperaturi scăzute poate creşte rata metabolică, întrucât organismul face eforturi suplimentare pentru a-şi menţine nivelul termic corespunzător.
Mulţi specialişti contrazic această teorie, făcând referire la greutatea medie a populaţiilor care trăiesc în regiuni cu climat rece, cu tendinţă constantă de creştere. Aceştia susţin că vremea friguroasă poate chiar să predispună îngrăşării, deoarece afectează în mod direct starea de spirit, crescând predispoziţia la depresie sau la mâncatul emoţional.
