Campania de informare a pacienţilor asiguraţi asupra drepturilor pe care le au pe perioada internării, derulată de Gazeta de Sud, a ajuns la final. Afişele cu textele de lege care vin în sprijinul bolnavilor au fost lipite de GdS în toate spitalele din Oltenia, pentru a da posibilitatea fiecărui pacient să cunoască obligaţia spitalului în ceea ce priveşte tratarea bolii de care suferă. Principalele mesaje, prevăzute şi în actele normative în vigoare, transmise asiguraţilor prin intermediul acestei campanii au fost acelea de a nu cumpăra medicamente sau materiale sanitare pe perioada internării (spitalul fiind obligat să le asigure), de a cere decontul de cheltuieli la externare şi de a şti faptul că pot să primească înapoi banii cheltuiţi cu tratamentul pe perioada spitalizării.
Ultimele unităţi sanitare care au intrat în campanie şi în care au fost lipite afişele GdS au fost Spitalele din Caracal şi Corabia, din judeţul Olt. Şi aici, ca peste tot în Oltenia, problemele sunt în mare aceleaşi: finanţarea insuficientă în raport cu serviciile medicale efectuate şi numărul mare de prezentări la Urgenţă (mulţi neasiguraţi), cazuri pe care spitalul trebuie să le rezolve, deşi unele pot fi rezolvate de către medicul de familie sau medicul de specialitate. Şi ar mai fi situaţiile în care pacienţii sunt trimişi de la un spital la altul, unele prevăzute de protocoalele stabilite de minister, care ţin de gradul unităţii, altele pentru că problema bolnavului nu este rezolvată, deşi el este internat şi tratat.
De regulă, cazurile mai grele se adună la spitalele judeţene, iar principalul „colector“ din toată Oltenia este Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Craiova. Aici ajung toate cazurile grave din cele cinci judeţe, însă tot aici am întâlnit cele mai multe probleme legate de medicamente şi materiale sanitare. În rest, nici un spital mic nu s-a plâns de lipsa medicamentelor şi a susţinut că nici un bolnav nu este trimis să-şi cumpere tratamentul, „cum se mai întâmplă pe la spitalele mari“. Unele spitale municipale şi orăşeneşti au punctat la capitolul curăţenie, altele s-au lăudat că pacienţii refuză
transferul la Craiova sau chiar aleg oraşele mici în dauna SJU Craiova.
Fiecare spital cunoştea însă legislaţia privind drepturile pacienţilor asiguraţi internaţi, obiectul campaniei GdS, şi susţinea că aceasta se respectă. „Este bine că doriţi să-i informaţi pe pacienţi despre drepturile pe care le au în perioada spitalizării, dar vă asigur că la noi aceştia îşi cunosc drepturile“, afirma conducerea Spitalului Judeţean Vâlcea. Tot de aici ni s-a mai transmis că bolnavul internat mai contribuie cu unele medicamente, pe lângă cele pe care i le oferă spitalul, dar că pacienţilor li se explică lipsurile din sistem, iar aceştia înţeleg situaţia. „Nici un pacient al Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina nu trebuie să-şi cumpere medicamente, adică spitalul are toate medicamentele pe care medicii şefi de secţie le-au cerut“, spunea şi managerul SJU Slatina, cu precizarea că pacienţilor care au fost nevoiţi să cumpere medicamente li s-au restituit banii cheltuiţi pe timpul internării.
Aglomeraţie mare la Urgenţa din Caracal
Dintre toate spitalele municipale cu Compartiment de Primiri Urgenţe (CPU), cele mai multe prezentări
le-am întâlnit la Caracal, peste o sută în fiecare zi. Şi cum pentru urgenţe astfel de spitale nu au finanţare separată, fiecare caz consumă din banii unităţii medicale pentru tratarea bolnavilor internaţi. „Asta e marea problemă, că Urgenţa este finanţată tot din banii spitalului. Noi cheltuim pe lună peste 200.000 de lei pentru medicamentele şi personalul din CPU, pentru că avem şapte linii de gardă. Avem un proiect de reorganizare a Urgenţei şi vrem să facem demersurile necesare la Ministerul Sănătăţii pentru a obţine finanţare separată. E foarte important acest lucru, pentru că Urgenţa ne mănâncă foarte mulţi bani“, a precizat dr. Liviu Radu, managerul Spitalului din Caracal, unitate sanitară cu 440 de paturi – dintre care 392 finanţate de Casa de Asigurări de Sănătate, şi cu o medie de 1.200 de internări pe lună (1.100 în contract cu CAS).
„Cu bugetul suntem la limită, dar ne descurcăm. Suntem un spital fără arierate şi care are bani în cont“, a mai spus dr. Liviu Radu. Acesta a mai menţionat că adresabilitatea la Spitalul din Caracal este foarte mare, pentru că „vin cazuri dinspre Corabia, Drăgăneşti, până la Osica, pe care nu poţi să le refuzi“. „Nu este în regulă ca şi noi, şi Spitalul Corabia să fim de acelaşi grad, IV, dar noi să rezolvăm cred 80% din cazurile de acolo. Şi mai este şi problema cu medicii de familie. Pe noi nu ne deranjează că ei sunt ajutaţi, după cum a spus şi ministrul Nicolăescu la întâlnirea de la Craiova, dar problema e că ajutorul vine din acelaşi fond, nu din bani separaţi. Iar pe noi, pe spitale, medicii de familie nu prea ne ajută, din moment ce jumătate dintre oamenii care vin la Urgenţă ar fi trebuit să ajungă, de fapt, la medicii de familie. Aici ar trebui un pic simplificate lucrurile“, crede managerul Spitalului Caracal.
Dr. Liviu Radu susţine că îşi doreşte ca spitalul să aibă adresabilitate, dar nu pe internări, ci în ambulatoriu sau cazurile să fie rezolvate prin spitalizare de zi, aşa cum este şi politica ministerului. Deocamdată, mulţi pacienţi vin direct la spital „şi nu pot fi refuzaţi“. „Pacienţilor li s-au acordat nişte drepturi şi e normal, dar sunt puţini cei care sunt şi informaţi şi ştiu cum merg lucrurile. Ai o problemă, te duci la medicul de familie, dacă acesta nu ţi-o poate rezolva te duci la medicul de specialitate. Acesta, dacă consideră, te internează, dacă nu, îţi dă reţetă şi te trimite acasă. Or oamenii ştiu una şi bună: dacă te doare ceva, te duci la spital. Nu e chiar aşa…“, afirmă managerul.
Cazurile grave, direct la Craiova
În ceea ce priveşte campania GdS, Liviu Radu a afirmat că Spitalul din Caracal stă bine cu medicamentele şi materialele sanitare, pentru care se alocă lunar în jur de 150.000 de lei, dar când nu există un medicament, pacientul este informat în prealabil: „Politica ministerului este să lucrezi cu medicamente generice ieftine, dar poţi să ai nevoie şi de un medicament mai scump. Şi atunci ce faci? Îi prezinţi pacientului situaţia, eu aşa am discutat cu medicii mei. Noi avem asta, problema se poate rezolva cu asta, şi dacă îşi dă consimţământul să cumpere din altă parte, îl trimiţi“. Conform spuselor managerului, Spitalul din Caracal nu a introdus coplata, pentru că „sunt
mulţi pacienţi care nu au bani sau nu vor să plătească“, iar aparatura din dotare, ecografe, endoscop, bronhoscop, artroscop, ajută la rezolvarea cazurilor.
„Avem şi laparoscop, închiriat de la Spitalul din Corabia, pentru că ei nu-l foloseau. Avem pe ambulatoriu şi endoscop în scop diagnostic, dar vrem să-l upgradăm încât să facem şi edoscopie intervenţională. Dacă tot îl deranjezi pe om şi are o neplăcere, măcar, dacă are o problemă, să i-o şi rezolvi. Aşa ce faci, îl vezi şi îl trimiţi la Craiova?“, mai spune dr. Liviu Radu. Unele cazuri sunt trimise la Slatina, dar cele mai grave merg direct la SJU Craiova. „Nu avem toate specialităţile, de exemplu nu avem chirurgie pediatrică, neurochirurgie, secţie de arşi“, a explicat managerul.
Mulţi pacienţi neasiguraţi la Corabia
La Spitalul Orăşenesc Corabia, unitate cu 123 de paturi (112 în contract cu Casa) se internează în jur de 5.000 de pacienţi pe an, tot cam atâţia trecând şi prin ambulatoriul de specialitate. Spitalul are trei linii de gardă, pe interne, chirurgie şi pediatrie, şi câteva secţii şi compartimente. „Lipsa locurilor de muncă este o mare problemă aici, la Corabia. Sunt foarte mulţi pacienţi neasiguraţi şi mulţi vin când nu mai pot direct la spital, cu ambulanţa, şi sunt internaţi prin Urgenţă“, susţine conducerea spitalului.
Afişele GdS au fost lipite în toate secţiile şi compartimentele Spitalului din Corabia, însă conducerea afirmă că nu sunt probleme cu medicamentele. În ceea ce priveşte „exodul“ de pacienţi spre Caracal, reprezentanţii Spitalului din Corabia îl pun pe libera alegere a acestora şi pe faptul că unitatea are puţine linii de gardă.
