Bolile cardiovasculare sunt responsabile, aşa cum am arătat în mod repetat, de aproximativ jumătate din decesele produse în ţările europene. Cercetări statistice de amploare au arătat că există diferenţe nete între ţările Europei în privinţa ratei de răspândire şi a riscului de deces prin afecţiuni cardiovasculare.
Astfel, bolile de inimă afectează în mod deosebit ţările din nordul şi estul continentului – printre care, din păcate, şi România. În schimb, există unele ţări din sudul şi vestul Europei în care mortalitatea prin boli cardiovasculare este semnificativ redusă comparativ cu restul continentului: este vorba despre Franţa, Spania, Portugalia, Elveţia, Belgia, Luxemburg, Italia şi Grecia.
Au fost mai multe încercări de găsire a motivului acestei diferenţe de mortalitate cardiovasculară şi, dincolo de ipoteze economice sau de altă natură, cercetătorii au căzut de acord că una dintre cele mai plauzibile explicaţii se referă la dieta pe care au adoptat-o populaţiile acestor zone geografice ale Europei. Astfel, în ţările din nordul şi estul continentului dieta conţine din abundenţă carne roşie (de porc sau vită), grăsimi saturate de origine animală, mezeluri, cârnaţi, produse făinoase obţinute din făină rafinată, dulciuri concentrate şi alcool în exces (în special bere şi băuturi spirtoase), iar acest tip de dietă a fost dovedit că duce la creşterea riscului cardiovascular.
Dimpotrivă, în ţările enumerate din sudul şi vestul Europei dieta este net diferită: carnea este mai ales albă (de obicei de pasăre, de peşte sau fructe de mare), grăsimile din dietă sunt nesaturate (predominant din produse vegetale sau din peşte), sunt frecvent utilizate produsele obţinute din seminţe, este preferată făina integrală în detrimentul celei rafinate, iar legumele şi fructele proaspete sunt folosite din plin – turiştii care au ajuns în aceste ţări au fost cu siguranţă surprinşi de abundenţa de verdeaţă care le este servită la masă. Acest tip de dietă s-a constatat că reduce riscul îmbolnăvirii şi decesului prin boli cardiovasculare, iar cercetătorii i-au atribuit denumirea de „dietă mediteraneană“.
Altă particularitate a alimentaţiei populaţiilor din zonele cu risc cardiovascular scăzut din sudul şi vestul Europei este consumul moderat de băuturi alcoolice – mai ales vin, şi în special vinul roşu. Aceasta ar putea fi o explicaţie suplimentară a riscului lor scăzut de a suferi afecţiuni cardiovasculare, întrucât există unele studii ştiinţifice care arată tendinţa ca persoanele care consumă moderat alcool (mai ales vin) să fie protejate de apariţia bolilor cardiovasculare – în primul rând a cardiopatiei ischemice – comparativ pe de o parte cu aceia care abuzează de alcool, iar pe de altă parte cu indivizii complet abstinenţi.
Cercetătorii şi medicii specialişti cardiologi din întreaga lume au ajuns la concluzia că dieta mediteraneană este benefică pentru sănătatea nu doar a inimii, ci şi a întregului organism, şi o recomandă ferm tuturor persoanelor pentru reducerea riscului apariţiei sau pentru ameliorarea evoluţiei afecţiunilor cardiovasculare. Aşadar, fie că o persoană suferă sau nu de o boală cardiovasculară, fie că e expusă în măsură mai mare sau mai mică riscului de a fi afectată de o astfel de maladie, e recomandabil să adere la stilul de a mânca mediteranean descris mai sus, iar reducerea aportului de sare din alimentaţie, evitarea fumatului şi consumul moderat de alcool reprezintă, de asemenea, premisele unei vieţi sănătoase.
