17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateCum măsurăm tensiunea arterială?

Cum măsurăm tensiunea arterială?

Am arătat în mod repetat în rubrica permanentă dedicată bolilor cardiovasculare că hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai periculoşi factori de risc cardiovascular – alături de diabetul zaharat, creşterea colesterolului, fumat, obezitate, predispoziţia ereditară, stres, sedentarism şi dieta nesănătoasă (abundentă în grăsimi, dulciuri, sare şi alcool, fără legume şi fructe).
Valorile optime ale tensiunii arteriale sunt mai mici decât 120/80 milimetri de mercur, iar atunci când aceasta depăşeşte 140/90 mmHg trebuie să avem în vedere (bineînţeles, în funcţie de situaţia clinică!) instituirea unei terapii nemedicamentoase şi farmacologice. Aceleaşi cifre se aplică şi vârstnicilor – deşi este frecventă în rândul pacienţilor concepţia greşită conform căreia bătrânilor le sunt permise valori mai mari ale tensiunii arteriale.
Deoarece de obicei hipertensiunea arterială este asimptomatică, este necesară măsurarea sa periodică (mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă) pentru a ne asigura că se încadrează în limitele descrise. Şi mai des sunteţi nevoiţi să măsuraţi tensiunea arterială în cazurile în care valorile sale crescute au impus administrarea unui tratament farmacologic, deoarece dozele medicamentelor utilizate trebuie să varieze în funcţie de nivelul tensiunii.
Cum realizăm practic măsurarea tensiunii arteriale? Cei mai mulţi dintre pacienţi pot fi instruiţi să-şi autodetermine valoarea tensiunii – metodă comodă, prin care sunt scutiţi de deplasarea la cabinetul medical şi de timpul pierdut cu această ocazie. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere că măcar o parte dintre măsurătorile tensiunii arteriale trebuie făcute de către cadrele medicale – pentru a avea confirmarea corectitudinii determinărilor făcute acasă şi a preciziei tensiometrelor folosite.
Pentru măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu, pacienţii au la dispoziţie tensiometre electronice sau analogice („metoda“ determinării tensiunii folosind rigla şcolară şi un inel nu are nici o fundamentare ştiinţifică şi trebuie vehement combătută). Tensiometrele electronice sunt mult mai comod de utilizat şi au devenit în ultimii ani din ce în ce mai performante, dar trebuie precizat că au erori mai mari de măsurare (mai ales pentru tensiunea diastolică) – îndeosebi atunci când preţul lor este derizoriu! De aceea, persoanele mai tinere şi cu un nivel mai ridicat de educaţie e de preferat să înveţe să-şi măsoare tensiunea folosind tensiometrul analogic.
Tensiometrele analogice sunt fie cu mercur, fie cu manometru. Primele sunt mai voluminoase, mai greu de mânuit şi prezintă riscul de a se sparge, dar au avantajul că practic nu se decalibrează niciodată. Celelalte sunt mai comode şi mai frecvent folosite, dar uneori pot să se deregleze şi să indice eronat tensiunea arterială – de aceea acestea din urmă trebuie verificate periodic la un centru metrologic specializat.
Indiferent de tipul tensiometrului utilizat, „luarea tensiunii“ trebuie să respecte unele condiţii esenţiale: întotdeauna este bine să treacă un interval de minimum 10-15 minute de când v-aţi aşezat (pe scaun sau culcat) până când determinaţi efectiv tensiunea arterială, şi niciodată nu trebuie să vă măsuraţi tensiunea atunci când sunteţi obosiţi, emoţionaţi, îngrijoraţi, supăraţi sau speriaţi, aţi luat medicamente care cresc tensiunea arterială (cum sunt, de exemplu, antiinflamatoarele), aţi băut cafea, alcool sau aveţi dureri puternice. În cazul nerespectării acestor reguli există riscul găsirii unor valori tranzitor crescute ale tensiunii şi luării în consecinţă a unor măsuri terapeutice disproporţionat de mari – cu efecte evident negative asupra confortului, simptomatologiei şi stării sănătăţii persoanei respective.

Dr. Ovidiu VÎLCEANU, medic specialist cardiolog

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS