Ştiaţi că…?

… ateroscleroza stă la baza celor mai multe decese produse în ţările dezvoltate economic sau în curs de dezvoltare, prin bolile cardiovasculare pe care la produce. Ateroscleroza nu afectează exclusiv arterele inimii, ci şi vasele de sânge ale creierului, picioarelor, intestinelor, rinichilor, ochilor sau altor organe.
… cardiopatia ischemică este cauzată de dezechilibrarea balanţei dintre necesitatea şi disponibilul de oxigen la nivelul muşchiului cardiac. Cauza cea mai frecventă a acesteia o reprezintă ateroscleroza, adică îngustarea arterelor responsabile de aducerea sângelui oxigenat la inimă, prin depunerea colesterolului pe pereţii lor sub forma unor plăci, numite ateroame.
… factorii care favorizează apariţia şi agravarea aterosclerozei sunt fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, creşterea colesterolului, predispoziţia ereditară, obezitatea, sedentarismul, dieta nesănătoasă sau abuzul de alcool (nu şi consumul moderat de alcool). Asupra celor mai mulţi dintre aceşti factori de risc putem şi trebuie să intervenim pentru a reduce riscul apariţiei cardiopatiei ischemice.
… durerea cauzată de cardiopatia ischemică este situată în centrul pieptului (nu în partea stângă!) şi are o suprafaţă de proiecţie mai mare, fiind în mod tipic arătată de pacient cu toată palma, şi nu cu un deget. Ea seamănă cu o apăsare, presiune, strângere, greutate, mai rar arsură, niciodată înţepătură sau junghi. Durerea apare la efort sau în condiţii de stres psihic, durează până la zece minute (de obicei, 3-5 minute) şi se ameliorează la repaus sau administrarea de nitroglicerină.
… tendinţa pacienţilor la autodiagnosticarea acestei boli, coroborată cu abordarea superficială a simptomatologiei de către medici, cu teama acestora de a nu greşi prin omisiune şi cu penuria unor tehnici moderne de diagnostic, duce la supradiagnosticarea cardiopatiei ischemice şi la tratamentul inutil al multor persoane. Pentru a evita această situaţie, este necesar un demers diagnostic riguros, bazat pe o discuţie atentă şi amănunţită cu pacientul, pe examinarea completă a acestuia şi, nu în ultimul rând, pe investigaţii imagistice şi de laborator adecvate.
… examinarea unei singure electrocardiograme este rareori suficientă pentru a pune sau exclude diagnosticul de cardiopatie ischemică, mai ales pentru că între crizele de angină traseul electrocardiografic poate fi absolut normal. Un diagnostic corect presupune compararea mai multor electrocardiograme, dintre care în mod ideal una în timpul durerii, şi integrarea informaţiilor electrocardiografice cu simptomatologia clinică şi rezultatele altor investigaţii paraclinice.
… deşi în prezent simptomatologia şi prognosticul bolii pot fi ameliorate prin măsuri terapeutice nemedicamentoase, farmacologice, intervenţionale sau chirurgicale, nici una dintre aceste metode nu duce la vindecarea cardiopatiei ischemice – pacienţii rămân bolnavi cronic pentru toată viaţa şi deci necesită continuarea pe termen nelimitat a măsurilor generale prescrise şi a tratamentului medicamentos, chiar şi după angioplastie sau chirurgie coronariană.
… evoluţia cardiopatiei ischemice este extrem de variabilă, supravieţuirea putând atinge uneori mai multe zeci de ani. Principalii factori care influenţează evoluţia acestei afecţiuni sunt: contractilitatea inimii, capacitatea de efort a persoanei afectate, numărul arterelor inimii afectate de ateroscleroză, coexistenţa altor boli cardiace sau necardiace grave, şi nu în ultimul rând măsurile terapeutice medicamentoase şi nemedicamentoase adoptate de pacient.