Reumatismul copiilor

Am arătat în articolul precedent că reumatismul articular acut, numit şi reumatism post-streptococic sau boală Bouillaud-Sokolsky, este o maladie inflamatorie a ţesutului conjunctiv care afectează articulaţiile, inima, sistemul nervos central şi ţesutul subcutanat. Boala apare în mod caracteristic la copiii de 5-15 ani şi are un mecanism de declanşare imunologic: organismul produce anticorpi împotriva streptococului beta-hemolitic de grup A responsabil de o faringită acută recentă, iar aceşti anticorpi ajung să atace propriul ţesut conjunctiv al pacientului.
Cum recunoaştem reumatismul articular acut? El apare mai ales în sezonul rece, de obicei la aproximativ trei săptămâni după amintita infecţie faringiană streptococică; simptomatologia cea mai zgomotoasă o reprezintă afectarea articulară: articulaţiile mari ale corpului (genunchi, glezne, coate, umeri, pumni) se umflă, devin calde, dureroase şi se mobilizează cu dificultate. Pacientul e febril şi poate avea starea generală alterată. Uneori, în jurul articulaţiilor, există noduli subcutanaţi, iar pe piele pot apărea leziuni roşietice tipice nepruriginoase.
Manifestarea clinică cea mai importantă este însă afectarea inimii, reumatismul poststreptococic fiind cea mai frecventă cauză a bolilor cardiace dobândite de copiii şi adulţii tineri. Dacă, în faza acută a bolii, manifestarea cea mai de temut este miocardita (inflamaţia miocardului), importanţa majoră a reumatismului articular acut constă în posibila afectare a valvelor cardiace; leziunile valvulare minore provocate de inflamaţia reumatismală se pot agrava apoi progresiv de-a lungul anilor, conducând uneori la insuficienţe sau stenoze valvulare grave – unele necesitând chiar operaţii la inimă.
Un argument pentru susţinerea diagnosticului de reumatism articular acut îl reprezintă creşterea urmată de descreşterea progresivă a anticorpilor anti-streptococici (ASLO) în sângele pacientului. Însă simpla valoare crescută a ASLO nu arată nimic altceva decât contactul organismului cu streptococul (germen relativ frecvent întâlnit), şi nu este specifică bolii Bouillaud. Prin urmare, o persoană care nu are sau nu a avut manifestările clinice descrise ale reumatismului poststreptococic, mai ales dacă e vorba de un individ adult, nu are nevoie de tratament pentru scăderea nivelului ASLO.
Cum prevenim reumatismul articular acut? Boala apare predominant în zonele cu climă temperată, mai ales iarna şi primăvara, în mediile sociale sărace, la copiii care au condiţii insalubre de viaţă şi în cazuri de aglomeraţii umane: cămine de copii, cămine de nefamilişti, familii numeroase etc. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor sanitare şi reducerii sărăciei, în ţările dezvoltate economic sau în curs de dezvoltare (printre care şi România), reumatismul poststreptococic a devenit o boală din ce în ce mai rară. Prevenirea sa o reprezintă tratarea promptă cu antibiotice a oricărei faringite acute streptococice apărute la copii sau adolescenţi; antibioticele cele mai eficiente sunt Penicilina (administrată oral zece zile) sau derivatul său Moldamin (e suficientă o singură injecţie intramuscular). Tot pe administrarea Penicilinei (dar şi pe repaus la pat, terapie antiinflamatoare şi suportivă) se bazează şi tratamentul atacului reumatismal acut.
La pacienţii care au suferit deja un prim episod de reumatism Bouillaud, metoda cea mai eficientă de prevenţie a recurenţelor este injectarea intramusculară a unei fiole de Moldamin la fiecare trei-patru săptămâni. Durata acestui tratament este de obicei de cinci-zece ani, uneori chiar mai mult – în funcţie de severitatea bolii. În acest fel este prevenită apariţia sau agravarea afecţiunilor valvulare cardiace provocate de reumatismul articular acut. Totuşi, trebuie insistat că administrarea Moldaminului pe termen lung la o persoană (mai ales adultă) care nu a avut reumatism poststreptococic, doar pentru a scădea nivelul ASLO, nu este justificată şi ar trebui evitată.