14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatatePH-ul acid, duşmanul sănătăţii

PH-ul acid, duşmanul sănătăţii

Grăsimile, zahărul rafinat şi proteinele animale generează acizi care pot duce la distrugerea rezervelor de calciu şi la apariţia unor boli grave, cum ar fi cancerul. Efectul acidogen este contracarat de alimentele cu proprietăţi alcaline.

Cu cât aciditatea mediului nostru intern este mai mare, cu atât mai acide vor deveni şi ţesuturile corpului, favorizând atacurile microbilor, virusurilor şi bacteriilor. PH-ul acid face ca organismul să fie vulnerabil. Lipsa calciului, care luptă cu pH-ul acid, face ca primele semne de boală să apară la nivelul sistemului osos şi dentar. Cu cât mai acid este pH-ul, cu atât influenţează mai puternic organismul, creând dezechilibre care antrenează un număr mare de boli. Şi astfel, tulburări majore apar în tot organismul: boli renale, cardiovasculare, neurologice, performanţe cognitive scăzute, îmbătrânirea precoce, cancere.
Nu putem elimina din alimentaţie produsele acidogene, pentru că organismul are nevoie de ele în egală măsură ca şi de fructe. Un regim vegetarian ne privează de proteine de origine animală şi ne limitează aportul de fier şi de vitamina B12. Dar putem să menţinem o dietă echilibrată, fără exces de proteine animale, de grăsimi sau carbohidraţi rafinaţi. Consumând deopotrivă alimente alcaline şi acidogene (generatoare de acizi) vom putea menţine un pH echilibrat al mediului nostru intern.

Arsurile gastrice

Înainte de a intra în sânge, alimentele ajung în sistemul digestiv. Produsele acidogene afectează tractul digestiv. Aşa se face că unele din cele mai întâlnite semne ale pH-ului acid din organism se fac simţite în stomac. Multe persoane acuză arsuri după o masă foarte bogată în grăsimi, cu multe alimente prăjite. Simptomele pot continua cu senzaţia de greaţă, gust acru şi cu reflux gastro-esofagian. Prelucrarea termică a alimentelor în grăsimi produce hiperaciditate gastrică, stimulând secreţia de suc gastric de către mucoasa gastrică a stomacului. Prin urmare, şi acidifierea mediului extern este dăunătoare organismului.
Multe persoane se simt în siguranţă pentru că nu obişnuiesc să consume slănină, untură sau grăsime de porc. Grăsimea nu înseamnă însă numai ceea ce este vizibil. Ea poate fi ascunsă în muşchi şi în alte alimente, precum produsele de patiserie. Astfel, foietajele pot conţine până la 40-50% grăsimi, la fel şi cartofii prăjiţi, care absorb grăsimea din uleiul în care sunt preparaţi.

Grăsimi sănătoase

Nu toate grăsimile sunt acidifiante pentru organism. Există şi grăsimi bune, care sunt indispensabile metabolismului. Este cazul acizilor graşi esenţiali: acizii graşi omega 3, care se găsesc în carnea de peşte şi au proprietăţi benefice pentru persoanele cu probleme cardiace. De asemenea, uleiul de porumb şi cel de măsline fac parte din categoria grăsimilor bune. Chiar şi carnea poate conţine grăsimi bune. Cea de vită are acid linoleic conjugat, cu un rol benefic asupra organismului, prin faptul că intervine în arderea grăsimilor rele.

 Dr. Mariana Păsărescu, Biroul de Promovare a Sănătăţii – DSP Dolj

 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS