Durerea de inimă

Nici un simptom nu a fost atât de minuţios studiat de-a lungul istoriei medicinii precum durerea de inimă. Tratatele medicale dedică spaţii ample acestui simptom şi mii de articole din revistele de specialitate abordează diferite aspecte ale durerii cardiace. Pentru că durerea este principala manifestare a uneia dintre cele mai răspândite şi periculoase boli – cardiopatia ischemică.
Există în rândul populaţiei concepţia eronată potrivit căreia „inima nu doare“, deşi există boli cardiace nedureroase, în cele mai multe cazuri, cardiopatia ischemică este însoţită de durere în dreptul pieptului. Pentru că dureri la piept au foarte mulţi oameni şi pentru că acestea pot avea cauze diverse, vom arăta în articolul de astăzi ce elemente diferenţiază durerea cardiacă de alte tipuri.
Contează, în primul rând, contextul în care apare durerea: probabilitatea ca aceasta să fie cauzată de cardiopatia ischemică este cu atât mai mare, cu cât persoana respectivă acumulează mai mulţi factori de risc cardiovascular: hipertensiune arterială, fumat, diabet zaharat, vârstă înaintată, obezitate, dislipidemie, sedentarism, dietă nesănătoasă, stres, predispoziţie ereditară. Un argument în plus este dacă pacientul suferă deja de o afecţiune cardiovasculară: infarct miocardic, accident vascular cerebral sau arteriopatie periferică. Dimpotrivă, la un tânăr sub 40 de ani, nefumător, care nu are hipertensiune sau diabet, durerea este mai degrabă din altă cauză.
Cardiopatia ischemică se manifestă printr-o durere situată în mijlocul pieptului, central, mult mai rar în partea stângă. Din mijlocul pieptului, durerea poate iradia înspre gât, în spate, pe mâini sau la burtă. Suprafaţa durerii este mare, de obicei, cât o palmă, uneori cuprinzând întreg pieptul, şi are caracter de strângere, de apăsare, de greutate sau, mai rar, de arsură. Durerea apare la efort, în condiţii de stres emoţional sau la frig, mai ales dimineaţa, fiind apoi ameliorată de repaus sau de administrarea unor medicamente specifice, Nitroglicerină sau Nifedipină. Respiraţia adâncă, mişcarea toracelui, schimbarea poziţiei sau palparea nu influenţează intensitatea ei. Durata durerii este, în general, de cinci-zece minute, niciodată sub un minut. Situaţia este dilematică dacă aceasta se menţine peste 30 de minute: fie are altă cauză, fie este o formă mai gravă de cardiopatie ischemică – infarct miocardic sau preinfarct.
O durere bine localizată, cât un vârf de deget, ascuţită, ca o înţepătură sau ca un junghi, are de obicei altă cauză, mai ales, dacă este strict în partea stângă a pieptului sau se „mută“ din loc în loc. Trebuie să ne gândim la alte cauze atunci când durerea este precipitată de mişcarea toracelui, de respiraţie, de schimbarea poziţiei, de alimentaţie sau dacă durata acesteia este fie mai mică de două-trei minute, fie de zile întregi, fără întrerupere.
Cauze ale durerii în piept, altele decât cardiopatia ischemică, sunt nenumărate: afecţiuni reumatismale ale coastelor sau spondiloză cervicală, traumatisme locale, fracturi costale, nevralgie intercostală, dureri ale muşchilor pectorali, afecţiuni ale sânului, nevroză, esofagită, ulcer gastroduodenal sau gastrită, colecistită, pancreatită, pleurezie, pneumonie sau altă formă de răceală. Există chiar o inflamaţie a ţesuturilor din jurul inimii, numită pericardită, care trebuie diferenţiată de durerea cauzată de cardiopatia ischemică.
Este bine să consultaţi medicul de familie sau să vă adresaţi serviciului de urgenţă dacă aveţi o durere în piept, care are unul sau mai multe dintre caracterele tipice descrise mai sus, mai ales, dacă întruniţi mai mulţi factori de risc cardiovascular şi aveţi peste 40 de ani. Nu vă bazaţi pe sfaturile pe care la primiţi de la vecini, cunoştinţe sau prieteni, nici chiar de la pacienţi „experimentaţi“ în domeniul bolilor cardiovasculare.