O persoană trebuie să aibă între trei scaune pe zi şi trei scaune pe săptămână. Atunci când apar probleme în evacuarea scaunelor, de genul prea rar, prea puţin, prea tare şi dacă mai apar şi dureri se poate spune că persoana respectivă suferă de constipaţie.
Potrivit Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie, 20% dintre persoanele trecute de 60 de ani se plâng că suferă de constipaţie. Femeile sunt mai afectate decât bărbaţii.
Constipaţia instalată în ore, zile sau săptămâni este definită ca acută, iar cea care persistă mai mult de trei luni, cronică. Constipaţia acută poate apărea după o perioadă de ani de zile în care organismul a avut un tranzit intestinal stabil. În acest caz se impun investigaţii speciale pentru depistarea cauzei.
În constipaţia cronică pot fi implicaţi factori externi (stres, dietă săracă în fibre, sedentarism), medicamente (opiacee, analgezice, antiacide, antispastice, antidepresive, antiparkinsoniene, antiepileptice, antihipertensive, tuberculostatice, unele antibiotice, sulfatul de bariu, laxative în exces), boli organice care induc constipaţia pe cale hormonală, nervoasă, psihică (hipotiroidism, diabet, hiperparatiroidism, boala Parkinson, depresia), boli gastrointestinale (intestinul iritabil, diverticuloza), boli anale (hemoroizi, fisuri anale).
La vârstnici este relativ frecventă constipaţia idiopatică. Posibile explicaţii ar fi modificările imune, de motilitate, secreţie şi de floră intestinală, care apar cu vârsta, precum şi prin scăderea reflexului defecaţiei.
Mesele pe fugă sau suprimarea micului dejun pot avea efecte nefavorabile asupra reflexului gastrocolic. Totodată, când defecaţia este voluntar „amânată“ se creează o adaptare în sensul unei presiuni tot mai mari necesare pentru declanşarea defecaţiei.
Tabloul clinic
Constipaţia se manifestă prin dureri de cap, ameţeală, anxietate, insomnie, scăderea poftei de mâncare, balonări.
După defecaţie, aceste simptome dispar de obicei. Există însă şi consecinţe mai grave ale constipaţiei: greaţă şi vărsături, dureri abdominale colicative sau difuze, incontinenţă (diaree paradoxală), retenţia sau incontinenţa urinei prin compresia vezicii urinare.
Semnele de alarmă care ridică suspiciunea unei „probleme“ sunt sânge în scaun, scădere ponderală inexplicabilă, durere intensă, persistentă, constipaţie instalată recent.
În cazul constipaţiei cronice este foarte importantă tratarea bolii de bază (când există) sau se recurge la tratament simptomatic pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii şi a preveni complicaţiile.
Regim igieno-dietetic
Ideal este ca evacuarea scaunelor să se facă o dată pe zi fără ca aceasta să fie însă o condiţie obligatorie. Utilă este stabilirea unei ore de scaun, cel mai potrivit la 15 – 30 de minute după un mic dejun mai consistent. Pot ajuta un pahar de suc de fructe rece băut înaintea micului dejun pe stomacul gol sau o cafea fierbinte după. Iniţial poate fi folosit un laxativ, în trei-cinci zile intestinul căpătând singur obişnuinţa de evacuare la momentul stabilit. Nu trebuie uitaţi factorii de mediu ambiant, liniştea, curăţenia toaletei care condiţionează defecaţia.
De ajutor pot fi curele cu ape sulfuroase. Alimentaţia rămâne cel mai important factor asupra căruia se poate interveni. Mesele trebuie să fie bogate în fibre pentru a creşte volumul scaunului şi a uşura stimularea motilităţii intestinale şi în lichide (1,5 -2 litri zilnic, chiar mai mult în perioadele toride sau dacă sunt administrate diuretice).
Alimentele bogate în fibre sunt tărâţele de grâu, seminţele de in, boabeşe de fasole, mazăre, soia, fulgi de ovăz, musli cu fructe, seminţele de floarea-soarelui, merele, portocalele.
Nu conţin fibre untul, ouăle, peştele, carnea, brânza, laptele, uleiul, mezelurile, ceaiul, cafeaua.
Laxativele
Există mai multe tipuri de medicamente (laxative). Eficacitatea lor este similară, dar au efecte secundare diferite. În doze terapeutice şi sub supraveghere medicală corectă, laxativele pot fi administrate cu regularitate, ani la rând, zilnic sau de două-trei ori pe săptămână.
Folosirea îndelungată poate fi dăunătoare din cauza scăderii absorbţiei de vitamine, săruri, nutrienţi, deshidratare, pierderea de electroliţi (sodiu, potasiu) şi de vitamine A, D, E, K, pseudomelanoza rectului, sigmoidului, colonului, hepatite toxice, intoxicaţie cu magneziu. Pot apărea efecte funcţionale ca intoleranţa gastrică, durerile abdominale, balonări, obstrucţii, modificarea florei intestinale. Laxativele pot irita colonul şi în timp determină obişnuinţa. Bolnavii sunt tentaţi să crească progresiv doza de laxative, pentru ca în final să constate că de fapt li se accentuează constipaţia. De aceea, înainte de a recurge la medicamente este bine să se încerce reglarea tranzitului intestinal prin regim igieno-dietetic.
Gimnastică
Exerciţii care ajută la întărirea planşeului pelvin şi uşurarea eliminării scaunelor la persoanele cu constipaţie:
1. Contracţia abdomenului zece secunde, apoi relaxarea lui de cinci ori pe zi.
2. Ridicarea genunchilor din poziţia şezut sau întins de cinci – zece ori.
3. Inspirarea simultan cu retragerea abdomenului, apoi împingerea lui în timpul expirului de zece ori înaintea evacuării scaunului.
