Menţinerea pielii în perfectă stare de curăţenie este una dintre cele mai importante reguli de igienă personală. Atât pielea (tegumentul) acoperită, cât şi cea descoperită se murdăresc. Straturile superficiale ale pielii se descuamează pe măsură ce se formează noi celule în profunzime.
Această descuamare se vede mai ales la pielea capului, prin prezenţa mătreţii. Straturile care se elimină odată cu transpiraţia şi cu praful formează un depozit pe piele şi o murdăresc.
Simpla intrare în apă sau clătire cu apă nu este suficientă pentru a deveni curaţi. Apa rece nu curăţă pielea. Cea mai bună curăţare a pielii se obţine prin spălare cu apă caldă (cadă, aburi sau duş), însoţită de o săpunire bogată şi de frecarea riguroasă a pielii cu o mănuşă din pânză de in sau un burete natural. Apa caldă are avantajul de a antrena praful şi microbii care există pe pielea murdară. Această acţiune este redusă dacă nu se foloseşte concomitent la spălare apă şi săpun (gel de duş).
Apa rece tonifiază sistemul nervos
Întrebuinţarea săpunului este indispensabilă în procesul de curăţare a pielii. Spălarea cu apă caldă a întregului corp este bine să se facă o dată pe săptămână cel puţin.
Spălarea corpului până la brâu cu apă rece şi săpun este bine să se facă în fiecare zi, dimineaţa. Apa rece are un efect energizant şi tonifiant asupra sistemului nervos, redând organismului vitalitatea.
Cea mai simplă metodă de îmbăiere este duşul. Este bine să-i învăţăm pe copii să folosească acest sistem de îmbăiere în fiecare zi, pe cât este cu putinţă.
O precizare esenţială, prosoapele vor fi neapărat individuale. Copiii vor fi învăţaţi să folosească doar prosoapele personale, să nu se folosească de prosoapele celorlalţi, fraţi sau părinţi. Această precauţie este necesară pentru a evita contaminarea cu boli de piele care pot fi transmise pe această cale (prin prosoape sau ştergare).
Material realizat în colaborare cu dr. Mariana Păsărescu, medic primar sănătate publică şi management sanitar
