Până nu demult, se considera că un copil gras este sănătos şi are mai multe şanse de a înfrunta infecţiile. În prezent, obezitatea la copii şi adolescenţi tinde să devină principala lor problemă de sănătate.
Specialiştii susţin că numărul mare de copii şi adolescenţi obezi este consecinţa unei alimentaţii nesănătoase şi a lipsei de mişcare. Abia în ultimii ani s-a demonstrat efectul negativ asupra sănătăţii al alimentaţiei de tip fast-food sau a celei bogate în aditivi alimentari şi coloranţi artificiali.
O astfel de alimentaţie este răspunzătoare peste tot în lume de înmulţirea cazurilor de obezitate, pentru că toate substanţele artificiale, nefiind asimilate de organism, se depun sub formă de grăsimi.
Este important să prevenim şi să combatem obezitatea, pentru că poate genera boli grave, cum ar fi hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, angina pectorală, infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale, diabetul zaharat, dislipidemiile, ulcerul gastro-duodenal, bolile articulare degenerative (artrite) şi cancerul.
Practici nesănătoase
Obezitatea poate fi prevenită prin combaterea practicilor alimentare nesănătoase. Printre acestea se numără tendinţa de a mânca alimente picante, sandvişuri, conserve, fripturi, ciugulitul între mese, consumul de cafea şi băuturi alcoolice (la adolescenţi mai ales), excesul de făinoase, grăsimi, prăjeli, mezeluri şi conserve, băuturi carbogazoase şi preparate fast-food în mod repetat sau porţii prea mari la o masă.
Copiii trebuie încurajaţi să facă mişcare cât mai des: plimbări, jocuri în aer liber, ciclism, sport în echipă etc. Este foarte important ca ei să stea cât mai puţin în faţa calculatorului sau a televizorului şi, mai ales, să nu mănânce când fac asta.
Micul dejun previne emotivitatea excesivă
O alimentaţie sănătoasă presupune, pe lângă un aport în proporţii adecvate al tuturor principiilor nutritive, şi respectarea unor criterii şi deprinderi sănătoase privind alimentele.
Copilul trebuie să mănânce de trei ori pe zi, de preferat la ore fixe şi împreună cu ceilalţi membri ai familiei. Încă de mic, el trebuie învăţat să se spele pe mâini înainte de masă şi pe dinţi după masă, dar şi să mănânce încet. O atenţie deosebită trebuie acordată mesei de dimineaţă. Micul dejun trebuie să fie consistent, deoarece în cursul dimineţii solicitarea fizică şi psihică sunt maxime.
La micul dejun, copilul trebuie să mănânce alimente bogate în proteine cu valoare biologică ridicată precum: lapte, brânză, ouă, cereale cu un conţinut ridicat de fibre (orez, ovăz). Trebuie ştiut că alimentele servite la micul dejun menţin constant nivelul zahărului din sânge şi cresc capacitatea de concentrare la şcoală. În caz contrar, apare hipoglicemia, care poate provoca tulburări nervoase manifestate la copilul şcolar sub forma durerilor de cap, ameţelilor şi a emotivităţii excesive.
Fructele la desert
Pentru elevii care învaţă după-amiaza, prânzul va fi servit cu cel puţin o jumătate de oră înainte de a pleca la şcoală. Acesta este bine să fie alcătuit dintr-o supă sau ciorbă, un fel doi cu legume şi carne de calitate (fără prăjeli sau rântaşuri), iar desertul să cuprindă fructe.
Masa de seară trebuie servită cu cel puţin două ore înainte de culcare, nu trebuie să fie copioasă, cu alimente excitante sau care solicită prea mult tubul digestiv.
Alimentele trebuie să fie proaspete, cât mai simplu preparate şi de o mare diversitate, mâncărurile să fie apetisante, dar nu prea sărate sau iuţi.
Mai trebuie spus că printr-o alimentaţie corectă se aduce un aport de proteine cu valoare biologică ridicată şi de vitamine şi minerale, cum ar fi: complexul de vitamine B, vitamina E, fosforul şi iodul. Toate acestea sunt importante în funcţiile sistemului nervos, mai ales în perioade solicitante cum ar fi cele în care se susţin teze, examene, lucrări scrise la şcoală etc.
Dr. Mariana Păsărescu, consilier superior în cadrul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Dolj
Statistici
Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că în lume există peste 300 de milioane de persoane obeze, dintre care jumătate sunt europeni. Pe Bătrânul Continent, în ultimele trei decenii, numărul persoanelor obeze s-a triplat, 10% din totalul copiilor sub şase ani şi 17% din adolescenţi fiind obezi. Topul ţărilor europene cu populaţie obeză cuprinde Grecia, Spania, Portugalia (femei), Germania, Finlanda, Anglia (bărbaţi). Numărul elevilor obezi în ţările UE este de trei milioane şi creşte anual cu aproximativ 85.000.
