Cancerul genital este al doilea ca frecvenţă la femei, după cel de sân. În funcţie de localizare, poate fi ovarian sau uterin. În timp ce pentru cancerul ovarian nu există metode de descoperire în fază incipientă, în cel uterin, depistarea precoce poate salva viaţa femeii.
Ovarele sunt organele reproducătoare ale femeii, localizate în pelvis, de o parte şi de alta a uterului. Ele produc hormonii feminini.
Cancerul ovarian
Cancerul ovarian afectează femeile de orice vârstă, dar frecvent pe cele trecute de 40 de ani. De asemenea, femeile care au antecedente în familie sau care nu au născut sunt expuse unui risc mai mare de îmbolnăvire. Cele care au avut cancer de sân, cancer de colon sau care au urmat o terapie cu hormoni după menopauză pot, de asemenea, să se îmbolnăvească.
Riscul este mai mare şi la femeile care au luat medicamente pentru a stimula ovulaţia, precum şi la cele care au folosit timp de mulţi ani talcul în zona genitală.
Semnele cancerului ovarian sunt senzaţie de disconfort şi dureri în zona abdominală, diaree, constipaţie, dispariţia poftei de mâncare, senzaţia de saturaţie chiar şi după o masă uşoară, slăbiri sau îngrăşări fără motiv, într-un interval scurt, şi sângerări vaginale anormale.
Cancerul ovarian este greu de depistat în timp util. Femeile care suferă de această boală pot avea foarte puţine simptome sau deloc. Mai mult, nu există metode de depistare în fază incipientă.
Cancerul uterin
Uterul este un organ în formă de pară, situat în partea de jos a abdomenului, între vezica urinară şi rect.
Cancerul uterin se dezvoltă în momentul în care celulele de la nivelul colului sau corpului uterin încep să se dividă necontrolat.
Boala apare frecvent la femeile trecute de 50 de ani sau care au avut în familie antecedente de cancer uterin sau de colon. Studiile au arătat că şi diabetul şi tensiunea arterială ridicată pot fi la rândul lor factori de risc. Femeile grase sau obeze produc o cantitate mai mare de hormoni estrogeni. În exces, estrogenii pot duce la îmbolnăvirea de cancer uterin, de aceea riscul de îmbolnăvire la aceste femei, dar şi la cele care au urmat un tratament cu cantităţi mari de estrogeni este aproape dublu decât la femeile cu o greutate normală sau la cele care nu au urmat un astfel de tratament.
Pentru depistarea din timp a cancerului uterin este necesară identificarea primelor simptome: sângerări vaginale, curgeri anormale, urinări dureroase, dureri în zona pelviană sau în timpul desfăşurării actului sexual. În prezent, nu există un anumit tip de radiografie pentru depistarea cancerului uterin. La menopauză, femeile care au un risc crescut de a se îmbolnăvi pot face o biopsie a membranei uterine, pentru control.
Cancerul de col uterin
Colul uterin este cea mai joasă şi mai îngustă porţiune a uterului, situată între vezica urinară şi rect. Acesta formează un canal care se deschide în vagin, având ieşire şi la suprafaţa corpului.
Vegetaţiile veneriene sunt nişte ridicături cu formă neregulată care apar pe colul uterin. Sunt cauzate de virusul HPV şi sunt considerate o boală cu transmitere sexuală. Câteva forme de virus Papiloma uman (HPV) sunt asociate cu un risc crescut de cancer de col uterin.
Boala se dezvoltă atunci când celulele de la suprafaţa colului încep să se dividă necontrolat. Această boală are o frecvenţă destul de mare în România, care este pe locul doi la numărul de decese din cauza cancerului la femei.
Fiind o boală cu transmitere sexuală, femeile care au avut mai mulţi parteneri sexuali şi au contractat virusul Papiloma riscă să se îmbolnăvească mai repede. De asemenea, cele care au avut parteneri sexuali de la vârste fragede sunt expuse unui risc mai ridicat. Nu trebuie neglijată nici influenţa fumatului ca factor favorizant.
Testul Papanicolau
Sângerarea anormală este primul semn că celulele colului uterin au devenit canceroase. Ea apare între perioadele de menstruaţie, după contact sexual, la un examen genital sau după menopauză.
Cancerul de col uterin poate fi depistat devreme cu ajutorul testului Papanicolau, care la femeile active sexual trebuie făcut în fiecare an. Acesta se poate efectua în cadrul examenului genital obişnuit. Nu este dureros şi durează doar câteva secunde. Testul Papanicolau poate depista schimbările precanceroase la nivelul colului uterin, caz în care declanşarea cancerului poate fi împiedicată prin tratament adecvat. Prevenirea infectării cu HPV va preveni şi îmbolnăvirea de cancer de col uterin.
Dacă sunt respectate recomandările standard pentru bolile cu transmitere sexuală (folosirea prezervativului), atunci va fi evitată şi îmbolnăvirea cu HPV. Altă cale de a preveni îmbolnăvirea este vaccinarea cu Silgard a fetelor care nu şi-au început viaţa sexuală.
Tamoxifenul
Femeile care au luat Tamoxifen în cadrul tratamentului cancerului de sân sunt expuse unui risc mai mare de a face cancer uterin. Acestea trebuie să facă periodic teste pentru depistarea bolii.
