În zilele călduroase de vară poate apărea insolaţia, boală cauzată de tulburările sistemului de termoreglare a organismului. Consumul de lichide în cantitate mare şi evitarea expunerii la soare sunt cele mai importante măsuri care pot fi luate împotriva insolaţiei.
Insolaţia este starea patologică cauzată de expunerea prelungită la soare. Deşi corpul uman poate suporta cu uşurinţă temperaturile înalte şi umiditatea crescută, unii factori precum oboseala, deshidratarea, obezitatea, consumul de alcool sau alimentaţia necorespunzătoare contribuie la instalarea simptomelor neplăcute ale insolaţiei. În zilele foarte călduroase, nici măcar umbra copacilor nu ne poate proteja de insolaţie.
În mod normal, organismul uman elimină excesul de căldură prin creşterea fluxului de sânge de la nivelul pielii, expirarea aerului cald şi prin transpiraţie. În momentul în care aceste mecanisme sunt depăşite, corpul generează căldură mai repede decât o poate elimina, temperatura internă putând atinge valori alarmante, de 40-41 de grade Celsius. Din cauza acestei creşteri bruşte a temperaturii, pot apărea leziuni mai mult sau mai puţin reversibile la nivelul creierului şi al altor organe. Persoanele cu părul închis la culoare au un risc crescut de a face insolaţie. Copiii şi bătrânii prezintă risc crescut de a dezvolta simptome mai pronunţate.
Simptomele insolaţiei
Primele simptome ale insolaţiei sunt slăbiciunea, ameţeala, greaţa, setea puternică şi gura uscată. La nivelul extremităţilor (mâini, picioare, scalp) pot apărea edemele de căldură. Temperatura corpului nu depăşeşte însă 38-39 de grade Celsius, deoarece sistemele de termoreglare funcţionează normal.
Dacă expunerea la soare continuă sau dacă tratamentul nu are efectul scontat, temperatura corpului creşte, atingând 40-41 de grade Celsius.
Pielea devine roşie, uscată, fierbinte şi uneori chiar vineţie, din cauza lipsei de oxigen. Apar durerile de cap, ameţelile, greaţa, faţa roşie şi caldă, vărsăturile, delirul, convulsiile şi leşinul. În ciuda temperaturii crescute, celor care suferă de insolaţie le poate fi frig. Pulsul şi respiraţia sunt rapide, iar tensiunea arterială iniţial crescută se poate prăbuşi brusc, generând apariţia şocului.
Primul ajutor în caz de insolaţie
Primul ajutor în caz de insolaţie constă în transportarea persoanei afectate într-o cameră răcoroasă. Se îndepărtează hainele şi se face ventilaţie. Bolnavul trebuie aşezat într-o poziţie în care capul să fie mai jos decât picioarele. Se recomandă administrarea de lichide, în special apă rece, până la doi litri în primele două-patru ore. Dacă starea este mult mai gravă, se vor pune comprese reci pe membre, cap şi gât. Se recomandă administrarea unor medicamente antipiretice (împotriva febrei). Dacă apar alte simptome sau dacă întârzie ameliorarea stării generale a pacientului, se recomandă chemarea salvării. Deoarece insolaţia reprezintă o urgenţă medicală cu potenţial letal, cazurile grave necesită tratament specializat într-o clinică medicală.
Prevenire
În zilele călduroase de vară se recomandă consumul a cel puţin 2-2,5 l de lichide pe zi. Trebuie evitată expunerea la soare între orele 11.00 şi 16.00. Dacă nu pot fi evitate deplasările în acest interval orar, capul trebuie acoperit cu o pălărie sau o şapcă. Se recomandă purtarea hainelor de culoare deschisă, din materiale uşoare şi naturale.
