Apneea în somn sau SAS (sindromul de apnee în somn) este o afecţiune a aparatului respirator, care se manifestă prin oprirea repetată, involuntară, a respiraţiei. Oprirea fluxului de aer are loc pe o perioadă de câteva secunde până la un minut.
Apneea de somn afectează în jur de 9% din populaţia adultă. În funcţie de cauzele care determină apariţia bolii, aceasta este clasificată în apnee de somn obstructivă, apnee centrală şi mixtă. Apneea obstructivă este cea mai frecventă formă de apnee în somn, celelalte tipuri fiind întâlnite mult mai rar, cauzând însă simptome similare. Numărul episoadelor variază de la cinci până la 50 pe ora de somn.
Cauze
Principala cauză a apariţiei afecţiunii o reprezintă obstrucţia căilor aeriene superioare, cel mai des la nivel naso-faringian. În timpul somnului, muşchii faringelui şi ai limbii se relaxează producând obstrucţia parţială a căilor respiratorii. În cazul majorităţii bolnavilor de apnee sunt prezente anumite defecte anatomice. Unii pacienţi prezintă hipertrofie amigdaliană. În timpul somnului, amigdalele mărite determină îngustarea căilor respiratorii superioare, în acest mod declanşându-se simptomele bolii. Apneea în somn obstructivă este de aproape cinci ori mai frecventă la bărbaţi, în comparaţie cu femeile de aceeaşi vârstă înainte de apariţia menopauzei. După menopauză, femeile prezintă acelaşi risc de a dezvolta boala ca şi bărbaţii.
Alţi factori care contribuie la apariţia SAS sunt obezitatea (70% dintre pacienţi sunt obezi), vârsta înaintată (apare foarte rar sub 30 de ani), obstrucţia nazală alergică, consumul de alcool, tranchilizantele, dormitul pe spate şi antecedentele familiale.
Simptome
Din cauza apneei, organele nu mai sunt aprovizionate cu oxigen în cantităţi normale, cu timpul putând apărea afectări ale funcţiilor acestora.
Sforăitul excesiv, oboseala şi somnolenţa diurnă sunt cele mai frecvente simptome ale bolii. Pe lângă acestea, în apneea de somn obstructivă pot apărea edeme ale membrelor inferioare, dureri de cap, imediat după trezire, iritabilitate, oboseală, tulburări de personalitate, nicturie (urinări frecvente în timpul nopţii), somn agitat, neodihnitor, dureri toracice, transpiraţii şi senzaţia de sufocare în timpul nopţii.
Recomandări
De obicei, pacienţii se prezintă la medic din cauza somnolenţei diurne excesive şi a oboselii apărute fără motiv aparent. Partenerii de somn au un rol foarte important, deoarece pot da informaţii precise despre numărul şi durata episoadelor de apnee.
Principalele recomandări pentru evitarea apariţiei simptomelor sunt scăderea în greutate, evitarea consumului de alcool şi a fumatului.
Remedii naturiste
Inhalaţiile cu ceai din muguri de pin şi ceai de muşeţel uşurează respiraţia. Se recomandă aerisirea cât mai frecventă a locuinţei, precum şi păstrarea unei temperaturi cât mai constante. Bolnavii trebuie să evite mâncărurile grele, înainte de culcare fiind recomandat un pahar de lapte cald îndulcit cu miere.
