21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateCăldura, o problemă

Căldura, o problemă

Expunerea pentru o perioadă îndelungată la căldură reprezintă o agresiune pentru organismul uman. Acesta este supus riscului unei deshidratări severe, al unui atac de căldură sau al agravării unei boli cronice.

 

Din cauza temperaturilor ridicate, de peste 32 de grade Celsius, transpiraţia este mai abundentă, având rol în reglarea termică, şi împiedică supraîncălzirea corpului. O dată cu apa, organismul mai pierde săruri minerale şi vitamine, fapt ce poate avea consecinţe negative. Dacă organismul nu reuşeşte să-şi menţină temperatura în jur de 37 de grade Celsius sau pierderile de apă şi săruri nu sunt înlocuite în mod adecvat, pot apărea crampele de căldură, insolaţia, epuizarea, şocul hipertermic.

 

Neplăcerile cauzate de temperaturile ridicate

 

Crampele de căldură sunt unele dintre inconvenientele provocate de căldură. Ele apar la nivelul abdomenului, braţelor, membrelor inferioare, mai ales atunci când transpirăm abundent în timpul unor activităţi fizice solicitante. În acest caz se impun încetarea activităţii fizice şi repausul în locuri răcoroase, consumul de sucuri naturale sau de băuturi energizante diluate cu apă. În cazul în care crampele durează mai mult de o oră, este necesară consultarea unui medic. Insolaţia, alt inconvenient provocat de căldura excesivă, este dată de expunerea directă şi prelungită a capului la soare. Simptomele în acest caz sunt durerile de cap violente, somnolenţa, greaţa şi eventual pierderea cunoştinţei, febra şi uneori arsuri ale pielii. Riscul de a face insolaţie este mult mai ridicat la copii. Pentru a evita apariţia insolaţiei, se recomandă evitarea expunerii prelungite la soare, mai ales între orele 11.00 – 18.00. Dacă totuşi s-a instalat insolaţia, persoana va fi dusă la umbră şi se vor efectua manevre de scădere a temperaturii (se va face cât mai multă ventilaţie, se va uda corpul cu apă şi se vor administra lichide). Tot căldura este vinovată şi de epuizare, caracterizată prin somnolenţă, senzaţie de slăbiciune şi oboseală, somn agitat sau insomnie. Aşa că, dacă observaţi aceste simptome şi ştiţi că nu suferiţi de alte boli, trebuie să ştiţi că s-a instalat starea de epuizare. Încercaţi să consumaţi, în acest caz, multe lichide (apă, sucuri naturale), iar dacă după aproximativ o oră simptomatologia nu cedează, prezentaţi-vă la medic.

Şocul hipertermic, în schimb, este o urgenţă medicală, care apare ca urmare a incapacităţii organismului de a-şi menţine temperatura normală. Aceasta creşte repede, ajungând sau depăşind 40 de grade Celsius. Persoana respectivă are pielea foarte caldă, roşie şi uscată, dureri de cap violente, pot apărea dezorientarea şi pierderea cunoştinţei (leşin), eventual convulsii. În aceste cazuri se solicită serviciile de urgenţă, iar până la sosirea ambulanţei, persoana va trebui dusă la umbră şi udată cu apă rece, asigurându-se o bună ventilaţie. Dacă este posibil, persoanei i se va face un duş rece. Fără acordarea rapidă a îngrijirilor medicale, şocul hipertermic poate fi fatal, mai ales la persoanele în vârstă, cardiaci şi copii mici.

Material realizat în colaborare cu medicii specialişti din cadrul Policlinicii Elga Craiova

Sfatul medicului

Specialiştii recomandă, pentru evitarea tuturor situaţiilor de acest gen, consumul a cel puţin doi litri de lichide pe zi, o alimentaţie uşoară, cu produse proaspete, fără prea multe calorii, legume şi fructe, care asigură hidratarea organismului. Trebuie evitate consumul de grăsimi şi dulciuri concentrate, tutunul, alcoolul şi cafeaua. De asemenea, este preferabil ca activitatea fizică şi plaja să fie făcute în afara intervalului orar 11.00 – 18.00. Este necesar ca în zilele caniculare persoanele vârstnice, copiii şi bolnavii cu afecţiuni cronice, în special cardiace şi respiratorii, să evite deplasările în spaţiu liber şi locurile aglomerate care creează premisele decompensării acestora în condiţii de temperaturi ridicate. Atunci când este necesară expunerea la soare, este obligatoriu să fie folosite mijloace de protecţie (pălării, umbrele, ochelari de soare, îmbrăcăminte subţire din ţesături naturale în culori deschise).

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS