Este deja arhicunoscut faptul că hrănirea sugarului cu lapte matern aduce beneficii sănătăţii copilului, reducând riscul apariţiei unor boli: afecţiuni gastro-intestinale, alergii, infecţii ale căilor respiratorii, ale căilor urinare etc. Site-ul www.nou-născuţi.ro subliniază însă că şi pentru mamă alăptarea are un rol pozitiv.
Prevenirea tumorilor. Studii recente au arătat o incidenţă mai mică a cancerului ovarian la femeile care îşi hrănesc copilul la sân. În aceeaşi măsură, alăptarea pe o perioadă de timp mai lungă previne apariţia tumorilor mamare: riscul apariţiei unei tumori la sân este redus cu 4% pentru fiecare an de alăptare. S-a avansat chiar ipoteza că femeia este cu atât mai protejată, cu cât a fost ea însăşi hrănită cu lapte matern în copilărie.
Influenţă în prevenirea osteoporozei. Osteoporoza este o boală degenerativă a oaselor care afectează foarte multe femei, în special la menopauză, caracterizată prin pierderea densităţii osoase, determinând o fragilitate accentuată a oaselor. Numeroase cercetări sugerează că femeile care nu au alăptat sunt mai expuse riscului fracturilor la şold la o vârstă înaintată şi că, pe termen lung, lactaţia poate determina o creştere a rezistenţei oaselor, rezultând o diminuare a riscului osteoporozei. Chiar dacă în perioada lactaţiei oasele devin mai fragile, această pierdere a masei osoase este temporară şi declanşează ciclul de remodelare osoasă după înţărcare, astfel încât, după şase luni, se observă nu numai o refacere completă a densităţii minerale osoase, dar chiar o creştere cu câteva procente faţă de nivelul dinaintea sarcinii.
Întârzierea reapariţiei ovulaţiei. În general, la femeile care nu alăptează, menstruaţia revine după şase – nouă săptămâni de la naştere, în timp ce pentru mamele care hotărăsc să continue alăptarea, ciclul reapare după şase luni, unele mămici bucurându-se chiar de o pauză mai lungă (până la un an). Aceasta înseamnă un răgaz pentru reconstruirea rezervei de fier a organismului, o amânare a oscilaţiilor hormonale caracteristice ciclului şi a neplăcerilor sindromului premenstrual, mama fiind scutită de un stres suplimentar şi, nu în ultimul rând e o metodă contraceptivă naturală care, evident, nu e sigură 100%.
Refacerea uterului. Alăptarea favorizează contracţiile uterine, reducând astfel pierderile de sânge şi reziduuri postpartum şi, deci, riscul de anemiere.
Recăpătarea formei. Alăptarea slăbeşte! Lactaţia este un proces metabolic şi se estimează că se consumă până la 500 calorii/zi. S-a demonstrat că femeile care alăptează pierd cu mai multă uşurinţă kilogramele suplimentare acumulate în timpul sarcinii, aceasta contribuind şi la ameliorarea stării psihice de după naştere.
Stimularea eliberării oxitocinei. În timpul suptului este stimulată la mamă secreţia oxitocinei, hormonul supranumit şi „al afecţiunii“, cu multiple efecte pozitive: este favorizată asimilarea hranei, starea de euforie, starea de somnolenţă, scăderea pragului durerii etc. Dar mămica nu simte doar o stare de bine, ci şi de împlinire afectivă şi dragoste către nou-născut, oxitocina fiind un hormon asociat legăturilor afective.
Economisirea energiei, timpului, banilor. E un avantaj evident, întrucât laptele matern e gratuit. Şi nici nu se prepară, nu se încălzeşte, nu se măsoară, nu se amestecă etc. Aceasta prezintă şi avantaje ecologice, întrucât laptele matern e o resursă naturală, în permanentă reînnoire, nu necesită ambalaje şi, în consecinţă, nu produce nici deşeuri nedegradabile.
