21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateRiscurile de naştere prematură

Riscurile de naştere prematură

Medicii spun că încă nu au fost identificaţi toţi factorii care provoacă naşterea prematură, dar unii dintre aceştia sunt cunoscuţi: naşterile multiple, anomaliile  placentei, ruptura prematură a sacului amniotic. Site-ul www.meridianul.com a analizat care sunt cauzele şi consecinţele unei naşteri premature şi cum pot fi acestea evitate.
Aproape o treime dintre cazurile de naştere prematură nu pot fi explicate. Totuşi, anumiţi factori obstetrici care pot provoca naşterea înainte de termen au fost identificaţi: naşterile multiple, anomalii ale placentei, ruptura prematură a sacului amniotic, malformaţiile uterine, anomaliile colului uterin şi întârzierea dezvoltării fătului.

Sănătatea şi vârsta mamei – importante

Starea sănătăţii mamei influenţează riscul de prematuritate, mai ales în cazul unor infecţii genito-urinare, al diabetului, complicaţiilor renale, dizgravidiei (convulsii şi hipertensiune arterială apărute în timpul sarcinii). Trebuie luată în considerare şi vârsta mamei, mai ales dacă aceasta are sub 18 ani sau peste 35 de ani. Infecţiile fetale şi malformaţiile cromozomice pot juca şi ele un rol în naşterea prematură a bebeluşului.
Anumiţi factori „excepţionali“ pot provoca naşterea prematură, mai ales dacă este vorba de traumatisme (accidente rutiere) sau intervenţii chirurgicale (apendicită).
Riscul de naştere prematură este o complicaţie caracterizată prin următoarele simptome care trebuie luate în considerare dacă apar înainte de luna a noua de sarcină: contracţii frecvente (mai mult de zece pe zi) şi dureroase, dureri continue sau intermitente în partea inferioară a abdomenului, sângerări vaginale, dureri lombare, umflături ale membrelor sau feţei, dureri de cap, ameţeli sau palpitaţii.
Dacă ameninţarea este reală şi serioasă, medicul va administra pacientei corticoide pentru a stimula dezvoltarea fătului şi un tratament pentru încetarea contracţiilor. Sunt necesare odihna şi repausul la pat, iar dacă riscul de naştere prematură este crescut se impune spitalizarea.

Riscurile pentru copil

Există patru categorii de bebeluşi născuţi prematur:
– cei născuţi între a 35-a şi a 37-a săptămână de sarcină, care sunt fragili, dar mai puţin expuşi complicaţiilor;
– cei născuţi între a 32-a şi a 35-a săptămână, care au nevoie de îngrijire specială neonatală;
– cei născuţi înainte de a 28-a săptămână, care sunt transferaţi la secţia de reanimare neonatală;
– cei născuţi între a 23-a şi a 24-a săptămână.
Bebeluşul născut prematur este foarte fragil, nu are o greutate şi o talie normale, are pielea fină, roşie, iar venele sale se văd foarte bine. Unghiile nu sunt dezvoltate normal, are puţine fire de păr pe cap, plămânii, aparatul digestiv şi sistemul imunitar nu sunt dezvoltate normal. Există trei riscuri majore care pot apărea în primele zile de la naştere: problemele respiratorii, hemoragia intracraniană şi infecţiile. La capătul primei săptămâni de viaţă, riscurile scad, dar medicii trebuie să rămână vigilenţi, iar condiţiile de igienă trebuie menţinute la nivel optim. Copilul trebuie să rămână în contact cu părinţii cât se poate de mult pentru menţinerea unui echilibru afectiv. Un copil născut spre cea de-a 35-a săptămână de sarcină are 99% şanse de supravieţuire. Chiar dacă prematuritatea este cauza a 50% dintre handicapurile pe termen lung (mai ales psihomotorii şi de limbaj), numeroşi bebeluşi depăşesc aceste complicaţii şi progresează, ulterior, normal. În cazul riscului de naştere prematură se evită consumul de alcool, tutun, droguri, stresul, sporturile violente, deplasările frecvente. Mama trebuie să adopte o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată, să se odihnească foarte mult şi să respecte sfaturile medicului obstetrician.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS