O mare parte din afectiunile respiratorii sunt viroze respiratorii, iar gripa este una dintre cele mai grave, din cauza simptomelor, contagiozitatii, dar mai ales a complicatiilor.
Orice gripa care dureaza mai mult de o saptamâna trebuie sa dea de gândit, pentru ca in loc sa se vindece boala poate duce la aparitia complicatiilor, unele foarte grave.
Sunt predispuse la complicatii persoanele cu risc crescut: batrâni, gravide, copii si bolnavi cronici (astmatici, diabetici, cardiaci etc.). Dintre efectele secundare, cele mai frecvente sunt afectiunile respiratorii. Laringita gripala si laringo-traheita sunt boli care pot evolua grav, producând sufocare. Pneumonia si bronhopneumonia sunt alte boli grave, care sunt determinate fie de virusul gripal, fie de suprainfectii bacteriene care, de cele mai multe ori, complica gripa, ca urmare a scaderii imunitatii.
Complicatiile cardiovasculare sunt cele mai rare, dar de temut, si sunt de fapt o agravare a unei boli cardiace existente. O astfel de boala este miocardita. Complicatiile neurologice sunt rare, dar si foarte grave, cum ar fi: meningita, meningo-encefalita sau poliradiculonevrita ascendenta (o paralizie a muschilor motori, incepând de la picioare pâna la diafragma), paralizii faciale trecatoare si nevralgii. Alte efecte secundare ale gripei sunt otita, sinuzita, angina etc.
Copiii sunt mai sensibili
Medicii sustin ca, desi nu sunt atât de frecvente, complicatiile sunt uneori foarte grave, putând duce chiar la deces. Mortalitatea este, potrivit medicilor, mai mare in rândul copiilor care au sistemul imunitar mai slab dezvoltat decât al adultilor. „Atunci când pune diagnosticul de gripa, orice medic se gândeste la complicatii. De aceea este bine ca atunci când copilul manifesta simptome de gripa (dureri de cap si musculare, stari febrile, tuse, rinoree etc.) sa mergem cu el neaparat la medic“, a spus dr. Ana Daniela Halasiu, medic primar interne la Spitalul de Urgenta Craiova.
Prevenirea complicatiilor se face prin mai multe modalitati si are ca scop impiedicarea aparitiei gripei sau a bolilor care pot deriva din aceasta. Cea mai cunoscuta metoda de profilaxie este vaccinarea antigripala. Chiar daca nu este 100% eficienta, din cauza numarului mare de tulpini gripale care circula intr-un an, vaccinarea antigripala poate preveni imbolnavirea. Vaccinarea este recomandata la inceputul sezonului rece si poate fi prelungita pâna in aprilie daca este cazul, adica pe intreaga perioada in care apar cazuri de imbolnavire. Imunitatea se instaleaza la aproximativ o luna dupa vaccinare. Nu exista o limita de vârsta pâna la care se poate face vaccinarea antigripala, totusi, copiii sub doi ani si femeile gravide nu trebuie vaccinate.
Alte masuri profilactice
Alta masura o reprezinta administrarea oseltamivirului la persoanele aflate intr-un focar de virus si predispuse la imbolnavire. Oseltamivirul, cunoscut sub numele de tamiflu – denumirea folosita de producator – este bine sa fie administrat persoanelor bolnave de gripa in primele 24 – 48 de ore de la imbolnavire. Acest medicament are ca efect scurtarea evolutiei bolii de la cinci – sapte zile la trei – patru zile. Daca nu este administrat corect, oseltamivirul nu are nici un efect.
Orice gripa care depaseste o saptamâna poate sa creeze complicatii. Ca masuri terapeutice se recomanda administrarea de antitermice, antitusive, expectorante si un regim alimentar lacto-hidro-zaharat.
Antibioticele sunt indicate persoanelor predispuse la complicatii bacteriene (cum ar fi bronsite cronice). Pentru gripa complicata este obligatorie internarea in spital.
Tratament
Complicatiile pot fi prevenite si printr-un tratament corect aplicat in cazul in care s-a instalat deja gripa. Administrarea de medicamente antitermice (aspirina, paracetamol), vitamine, antitusive, expectorante si un regim alimentar lacto-hidro-zaharat pot sa ajute foarte mult organismul sa se vindece. Atentie insa, aspirina nu trebuie administrata copiilor si adolescentilor cu vârste cuprinse intre patru si 16 ani, pentru ca poate provoca o forma grava de encefalita numita Sindrom Reye.
Antibioticele trebuie administrate la recomandarea medicului, doar persoanelor predispuse la complicatii bacteriene. In bronsitele cronice, de exemplu, se dau antibiotice chiar de la aparitia primelor simptome.
