Uluitor comunicatul preÅedinÅ£iei dupÄ ÅedinÅ£a de marÅ£i a Consiliului Suprem de ApÄrare a Å¢Ärii (CSAT)! Ar fi fost de aÅteptat ca tema valului de plecÄri din instituÅ£iile de forÅ£Ä, armatÄ, poliÅ£ie Åi servicii secrete, sÄ constituie subiect prioritar. Din comunicarea oficialÄ rezultÄ cÄ subiectul nu a fost pus mÄcar în discuÅ£ie. Din informaÅ£iile HotNews.ro, în scurta ÅedinÅ£Ä CSAT nu s-a pomenit nimic despre hemoragia de ofiÅ£eri din sistem. Este, dacÄ vreÅ£i, încÄ un simptom al unui stat în derivÄ, cu instituÅ£ii tot mai slÄbite, supus unei agresiuni politice de tip Erdogan, în variantÄ româneascÄ.
De ce-ar fi trebuit, totuÅi, sÄ se ocupe CSAT de modul în care guvernul gestioneazÄ pensiile speciale? Ce treabÄ avea preÅedintele cu pensionÄrile masive din poliÅ£ie, armatÄ Åi servicii? Când pleacÄ sute de poliÅ£iÅti într-o singurÄ zi, când pe holurile Ministerului de Interne se bulucesc ofiÅ£eri de 40 de ani cu dosarul de pensionare sub braÅ£, când în armatÄ tensiunile ating cote alarmante Åi când Åeful de stat major e pe punctul sÄ explodeze, când din serviciile secrete, pe lângÄ schimbÄrile masive de la vârf, pleacÄ prin pensionare aproape jumÄtate din conducerile judeÅ£ene, când seismul pare provocat în mod deliberat de guvern, care altÄ instituÅ£ie are obligaÅ£ia de a analiza în ce mÄsurÄ toate acestea nu reprezintÄ tot atâtea vulnerabilitÄÅ£i pentru statul român?
DacÄ slÄbirea instituÅ£iilor de forÅ£Ä nu este subiect de competenÅ£a CSAT, dacÄ fierberea din ArmatÄ Åi PoliÅ£ie nu reprezintÄ un motiv serios de analizÄ la cel mai înalt nivel, atunci ce mai este? Ãn faÅ£a unei crize de asemenea amploare în sistem, preÅedintele Klaus Iohannis era obligat sÄ punÄ Ã®n discuÅ£ia CSAT în ce mÄsurÄ capacitatea unor instituÅ£ii-cheie este afectatÄ. Politica guvernului a generat un val de pensionÄri fÄrÄ precedent, cu pierderea unor oameni ajunÅi la apogeul carierei, când se prezumÄ cÄ funcÅ£ioneazÄ cu maximum de randament. Statul a investit ani la rând bani Åi resurse pentru a-i forma ca specialiÅti în domeniilor lor, fie cÄ vorbim de poliÅ£ie, armatÄ sau servicii. Nu se poate ca retragerile masive sÄ nu facÄ mÄcar obiectul unei analize la nivelul CSAT, iar tema, de maxim interes, sÄ fie anunÅ£atÄ opiniei publice.
Nu faptul cÄ guvernul Dragnea-Tudose umblÄ la pensiile speciale reprezintÄ o problemÄ Åi un motiv de îngrijorare, ci modul foarte suspect în care o fac. Este foarte bine cÄ guvernul PSD încearcÄ sÄ limiteze pensiile speciale, sÄ corecteze excesele dupÄ ce tot un guvern PSD le-a generat în urmÄ cu doi ani. De apreciat cÄ PSD nu persistÄ Ã®n eroare, dar nu cred deloc în buna credinÅ£Ä a lui Liviu Dragnea, OlguÅ£a Vasilescu Åi Mihai Tudose.
DacÄ doreau, într-adevÄr, sÄ punÄ capÄt aberaÅ£iilor generate de modificÄrile legislative pe care tot partidul lor le-a operat, trebuia sÄ o facÄ din scurt, peste noapte. DacÄ tot te plângi cÄ bugetul Å£Ärii este puternic grevat de plata acestor pensii speciale, de ce OUG-ul cu care ai tot ameninÅ£at de luni bune nu intrÄ Ã®n vigoare mâine? De ce noile reguli de pensionare, mai drastice, se aplicÄ abia în septembrie? De ce guvernul PSD invitÄ, practic, cât mai mulÅ£i ofiÅ£eri din poliÅ£ie, armatÄ Åi servicii sÄ profite de vechile reguli Åi sÄ plece repede, vârându-le o pensie grasÄ Ã®n buzunar?
Repet, dacÄ ai deja o problemÄ cu plata pensiilor speciale foarte mari, este absurd Åi ilogic sÄ Ã®ncurajezi alte mii de persoane sÄ iasÄ la pensie pentru a beneficia de vechiul mod de calcul, oferindu-le suficient timp sÄ iasÄ din sistem, în loc sÄ acÈionezi rapid pentru a limita la maxim numÄrul viitorilor pensionari de lux. Repet Åi subliniez: faptul cÄ se umblÄ la pensiile speciale e bine, faptul cÄ se aplicÄ doar din septembrie e foarte rÄu Åi ascunde alte intenÅ£ii.
Suspectez guvernul Åi PSD cÄ prin aceastÄ miÅcare doreÅte pur Åi simplu încÄlecarea instituÅ£iilor de forÅ£Ä, colonizarea sau erdoganizarea lor în stil pur românesc. Dragnea&PSD nu-i târÄÅte pe ofiÅ£erii din poliÅ£ie, armatÄ Åi servicii afarÄ cu Åuturi în spate, dupÄ modelul Erdogan, riscând astfel scandaluri rÄsunÄtoare, proteste Åi procese. EpurÄrile din instituÅ£iile-cheie se produc mult mai insidios Åi perfid, oamenii sunt plÄtiÅ£i cu bani grei sÄ plece Åi sÄ tacÄ. PSD va umple rapid golurile din sistem cu oamenii lor, cel puÅ£in în poliÅ£ie Åi armatÄ. Klaus Iohannis a profitat în mod evident de situaÅ£ie pentru a-Åi impune oamenii lui în serviciile secrete, dar rÄmâne de vÄzut în ce mÄsurÄ vor rÄmâne ai lui dupÄ valul de ocupaÅ£ie pesedistÄ.
Nu m-ar mira dacÄ urmÄtorul pas va fi tÄierea pensiilor speciale în cazul magistraÅ£ilor, tot cu scopul de a determina plecÄri masive din sistem, urmate de colonizarea sistemului în forÅ£Ä cu procurori Åi judecÄtori agreaÅ£i.
PreÅedintele Klaus Iohannis crede, poate, cÄ Åi-a întÄrit Åi el controlul asupra SRI, unde a profitat de situaÅ£ie pentru a opera schimbÄri la vârf, dar nu vede pÄdurea de copaci. Nu realizeazÄ, poate, cum Dragnea Åi PSD cotropesc instituÅ£ie dupÄ instituÅ£ie, dintre cele care ar trebui sÄ asigure echilibrul în stat. Ultima Å£intÄ este Curtea de Conturi, unde schimbÄ legea ca sÄ poatÄ trimite ingineri în funcÅ£ia de preÅedinte, dar este doar o ultimÄ mutare dintr-un lung Åir. VÄ reamintesc cÄ PSD a deschis precedente extrem de periculoase stabilind cÄ Åefia unui serviciu secret poate fi stabilitÄ prin ordin de ministru (cazul DIPI) Åi fÄrÄ sÄ mai treacÄ prin avizul preÅedintelui, la fel în cazul numirii preÅedintelui ANCOM. Tot majoritatea PSD a dezincriminat conflictul de interese fÄrÄ ca preÅedintele Klaus Iohannis sÄ miÅte un deget pentru a întoarce legea în parlament.
ReacÅ£ia instituÅ£ionalÄ Åi a opiniei publice la acest fenomen periculos sunt cvasiinexistente. Ãntr-un text excepÅ£ional intitulat âCe Å£arÄ ne pregÄteÅte Liviu Dragnea. Primele tendinÅ£eâ, publicat pe data de 12 iulie, jurnalistul Liviu Avram atrÄgea atenÅ£ia âcÄ se schimbÄ din temelii fundamentele pe care se sprijinea pânÄ acum aceastÄ Å£arÄâ.
âLucrarea e abia la început, dar prea merg toate în acelaÅi sens ca sÄ nu le considerÄm o tendinÅ£Ä. Åi dacÄ ne uitÄm de sus la stadiul actual al lucrÄrilor, putem vedea urmÄtoarele: preÅedintele Å£Ärii este sortit maximei izolÄri, parlamentul poate dispune discreÅ£ionar, ba chiar iraÅ£ional de guvern (cazul Grindeanu e elocvent), miniÅtrii dispun de aleÅii locali prin modul de alocare a resurselor, iar aleÅii locali dispun de funcÅ£ionÄrimea din subordine (â¦) Ultima instanÅ£Ä la care acesta mai putea apela, Curtea ConstituÅ£ionalÄ, pare sÄ-Åi fi abandonat acest rol. Spre exemplu, de vreun an Åi mai bine, în toate deciziile care vizeazÄ infracÅ£iuni de corupÅ£ie sau de serviciu, CCR aratÄ o grijÄ deosebitÄ exclusiv faÅ£Ä de drepturile fÄptaÅilor Åi niciodatÄ faÅ£Ä de drepturile victimelor. Or asta este deja, în sine, o altÄ tendinÅ£a, dar care merge în acelaÅi sensâ, scria Liviu Avram acum o lunÄ. TendinÅ£a sesizatÄ atunci s-a accelerat Åi agravat între timp.
Ãn fine, asaltul final se va da asupra justiÅ£iei. Nu vreau sÄ mÄ gândesc cum vor arÄta legile justiÅ£iei anunÅ£ate deja pentru sfârÅitul lunii august de ministrul Tudorel Toader Åi cerute insistent de Liviu Dragnea Åi PSD. Iar declaraÅ£ia de rÄzboi fÄcutÄ marÈi searÄ la Antena 3 de Liviu Dragnea anunÅ£Ä determinarea liderului PSD de a cÄlca totul în picioare pentru a-Åi subordona statul.
Ãn lupta anticorupÅ£ie deja nu se mai întâmplÄ mare lucru Åi nu este deloc clar de ce DNA, de pildÄ, nu mai primeÅte sesizÄri pe cazuri mari de corupÅ£ie. Curtea ConstituÅ£ionalÄ a scos serviciile secrete din circuit în ceea ce priveÅte ancheta propriu-zisÄ, dar nu le-a oprit câtuÅi de puÅ£in sÄ trimitÄ informaÅ£ii sau sÄ sesizeze Parchetele cu cazuri de corupÅ£ie. Or, din moment ce corupÅ£ia a rÄmas mai departe în strategia de apÄrare drept vulnerabilitate la adresa siguranÅ£ei naÅ£ionale, nimic nu justificÄ abandonarea temei de cÄtre instituÅ£iile-cheie. Repet, vorbim de cazurile de mare corupÅ£ie â de Åase luni n-am prea vÄzut nici un dosar nou. N-aÅ prea crede cÄ asta se întâmplÄ din cauza cÄ pesediÅtii nu furÄ.
Statul român a intrat în derivÄ Åi într-un proces de degradare instituÅ£ionalÄ fÄrÄ precedent. Am trÄit ca jurnalist epoca NÄstase, când între 2000 Åi 2004 statul a fost capturat, colonizat Åi instituÅ£iile-cheie anihilate sau puse sub totalÄ comandÄ politicÄ. A fost nevoie de un deceniu dupÄ aceea pentru a restabili echilibrele în stat, iar astÄzi o luÄm de la capÄt.