Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2016 se apropie cu pași repezi. Chiar înainte de vacanță, senatorii și deputații s-au gândit să-și aranjeze ploile și și-au făcut un cadou. Într-o ședință de plen reunit, petrecută în urmă cu mai puțin de o lună (22 iunie), ei au votat aproape în unanimitate dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare până în anul 2013. Legea a fost votată cu 306 voturi pentru și o singură abținere și a fost trimisă spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.
Concret, proiectul de lege (PL) nr. 247/2016 urmărește interpretarea art. 38 alin (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, care sună în felul următor: „Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajați la respectivul birou parlamentar“. Articolul cu pricina a fost introdus printr-o lege de modificare și completare a statutului, datând din 2013 (Legea nr. 219/2013). Parlamentarii care și-au angajat rudele au început să aibă probleme pe capete cu Agenția Națională de Integritate (ANI). La sfârșitul anului 2015, ANI a anunțat că 32 de parlamentari (14 actuali deputați, 17 foști deputați, 1 senator) au încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materia administrativă. Potrivit ANI, valoarea totală a contractelor încheiate cu încălcarea acestei legi se ridica în acel moment la circa 240.000 euro. Potrivit ANI, persoanele menționate au încălcat art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și a altor acte normative; principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public“.
Din cauza ANI, parlamentarii s-au gândit să dea o lege care să interpreteze articolul buclucaș din Statut în felul următor: dispozițiile art. 38 alin (11) „nu se aplică retroactiv și nu produc efecte juridice pentru actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite de deputați sau senatori înainte de intrarea în vigoare a acestor modificări“ (alin 1). Mai mult, în noua interpretare aceste fapte „nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea nr. 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea nr. 219/2013 nu a existat nici o restricție cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputații sau senatorii putând dispune fără nici o constrângere legală asupra angajării acestora“ (alin 2). Interdicțiile introduse prin art. 38 alin (11) „au intrat în vigoare și produc efecte juridice începând cu 21 august 2013“, se mai precizează în proiectul legii de interpretare (alin 3). O zi mai târziu (23 iunie), 99 de deputați au atacat acest proiect de lege la Curtea Constituțională a României (CCR). Sesizarea spune că legea este neconstituțională, deoarece potrivit art. 18 alin (2) din Legea nr. 304/2004, nu Parlamentul, ci Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competențelor sale. Pe cale de consecință, „adoptarea acestei legi de interpretare ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și ÎCCJ, încălcându-se art. 1 alin (4) din Constituția României, care spune că „statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale“. De asemenea, în sesizarea către CCR se spune că se încalcă și principiul neretroactivității legii. Art. 15 alin (2) din Constituție spune că „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. Tot în sesizare, se mai spune că legea de interpretare asigură o cauză de impunitate retroactivă, fiind o „subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie“ pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicție prevăzută de art. 38 alin (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, aceștia nemaiputând fi trași la răspundere juridică penală și civilă.
Deși legea de interpretare poate părea argumentată, cei care s-au adresat CCR sesizează că ea tinde să se substituie Codului Penal, care are prevederi în materie de conflict de interese atât în varianta veche, cât și în cea nouă, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2014.
Astfel, art. 301 CP spune în felul următor: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică“. Aceste prevederi existau și în vechiul Cod Penal, la art. 253 indice (1). Între prevederile art. 301 CP și legea de interpretare a art. 38 alin (11) din Statutul deputaților și senatorilor ar putea apărea o confuzie. Acest lucru îl subliniază sesizarea de neconstituționalitate adresată CCR: „Prin reinterpretarea art. 38 alin (11) se va putea invoca faptul că parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicție nu au încălcat nici o lege și prin urmare nu intră sub incidența art. 301 CP“.
Rezumând, chiar dacă legea specială privind Statutul parlamentarilor nu prevedea explicit până la 21 august 2013 că aceștia nu-și pot angaja la birourile parlamentare rudele și afinii până la gradul II, în materie existau prevederile Codului Penal care-i incriminau. Legea de reinterpretare reprezintă astfel o adevărată amnistie și este neconstituțională. Rămâne de văzut cum va decide CCR și ce va face președintele Klaus Iohannis.
Introducerea de mai sus poate părea stufoasă și complicată, dar este necesară, pentru că, în cele ce urmează, vreau să vă supun atenției un caz local. Este vorba despre fostul senator de Dolj și actual primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.
Potrivit unui răspuns din partea Senatului României (nr. 1706/A/11 iulie 2016), la biroul senatorial al Olguței Vasilescu, în perioada 1 ianuarie 2009 – 29 iunie 2012, angajat ca referent a figurat domnul Pestrițu (Pistrițu – n.r.) Ionel. La vremea respectivă, Ionel Pistrițu era cumnatul Olguței Vasilescu, adică soțul surorii acesteia, Sorina Alina Pistrițu, secretar-șef la Departamentul de Chimie al Universității din Craiova. În declarația de avere a Sorinei Pistrițu (30 mai 2013) se precizează că domnul Pistrițu a lucrat în anul anterior la Senat, unde a câștigat 3.194 de lei. Un an mai târziu (30 mai 2014), domnul Pistrițu apare în declarația de avere a surorii primarului ca angajat al celebrei firme Team World Construct – unde a câștigat 9.942 de lei, respectiv 10.608 lei. Team World Construct este firma care a câștigat de la Primăria Craiova mai multe contracte publice, între care și cel pentru construirea adăpostului canin de la Pod Breasta – afacere care s-a lăsat cu acuzații de șantaj și un proces în justiție, după ce Curtea de Conturi a spus că firma a încasat nejustificat în plus peste 150.000 de lei din banii publici. În declarația de avere din 2015, domnul Pistrițu nu mai apare deloc, iar cea pe 2016 nu este publicată, deși data limită de depunere a fost 15 iunie. În campania electorală din 2008, Ionel Pistrițu figura ca donator a 20.000 de lei pentru PSD, la fel ca și Lia Olguța Vasilescu. După ce nu a mai putut fi angajat ca referent la biroul senatorial al Liei Olguța Vasilescu, Ionel Pistrițu a fost membru în Consiliul de Administrație (CA) al Companiei de Apă Oltenia (CAO) și apoi angajat al Team World Construct, firma înființată în mai 2012, care, începând cu afacerea adăpostului canin, a câștigat contracte pe bandă rulantă la Primăria Craiova.
Conform științei noastre, Lia Olguța Vasilescu îi venea lui Ionel Pistrițu cumnată, adică afin de gradul II. În lumina celor arătate mai sus, s-a aflat Lia Olguța Vasilescu în conflict de interese pe perioada mandatului de senator 2008 – 2012? Rămâne de văzut cum ar putea interpreta ANI această situație. Cert este că un eventual verdict negativ în justiție ar afecta atât viitorul mandat de senator al Olguței Vasilescu, cât și mandatul de primar.
Dumneavoastră ce spuneți?
