17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăOpiniiRăzboiul Ponta-Băsescu. Atunci ne-au condamnat pe toți

Războiul Ponta-Băsescu. Atunci ne-au condamnat pe toți

După o scurtă perioadă de relaxare, cei doi agitați ai scenei politice românești și-au reluat spectacolul. Am mai scris că Traian Băsescu, histrionic și cabotin, și-a găsit nașul în Victor Ponta, la fel de histrionic, dar mai energic. Ambii au replici, fac deliciul celor care se uită la emisiunile politice la televizor și își citesc nevrotic mesajele de pe Facebook la fiecare oră. Ambii trăiesc cu sentimentul că pot face orice, oricum, oricând, cu un voluntarism trist, căci abia după ce faci orice, oricum, oricând îți dai seama că ți-ai pierdut vremea cu teme minore. Ambii sunt cunoscuți pentru replici, nu pentru acțiuni. Traian Băsescu pentru profunda vorbă „iarna nu e ca vara“, cu care s-a lansat în politica mare, iar Victor Ponta cu vorba „am pierdut alegerile pentru că au furat mai mult ca noi“, o definiție paradigmatică a politicii bulevardiere. Fiecare are o listă de realizări politice remarcabile (victoria lui Traian Băsescu în alegerile municipale din 2000, aranjamentul parlamentar care i-a permis lui Victor Ponta, în 2012, să doboare cabinetul fragil al lui Mihai Răzvan Ungureanu și să devină prim-ministru, nu prin alegeri, ci prin lupte de culise). Ambii sunt obsedați de comunicarea publică și consumă enorme resurse în aparițiile la televiziune. Ambii sunt lideri autoritari în propriile partide politice, neacceptând nici o deviație de la linia lor personală și împărțind oamenii după atașamentele lor emoționale. Ambii sunt legați de cercuri de interese economice profunde, fără nici o frică de a fi descoperiți, căci Justiția din România nu are încă abilitățile necesare de a ataca vârfurile când sunt la vârf, ci doar când sunt în cădere liberă. Iar mass-media, care are peste tot în lume rolul de a dezvălui aceste interese, înainte ca Justiția să se sesizeze, sunt într-o stare atât de slabă financiar încât abia mai respiră. 

Portretele de mai sus, inevitabil parțiale și subiective, nu sunt deloc descoperiri științifice. Publicul îi privește pe ambii cu neîncredere și dezinteres, mai preocupat de traiul zilnic decât de moralitatea, buna creștere sau cultura liderilor politici. Detașarea publicului de politic este totdeauna facilitată de funcția de divertisment a actorilor politici. Când, într-o țară, politicienii la vârf se ocupă de circul mediatic poți să fii sigur că acea țară are probleme de corupție, deficite, incapacitate administrativă și direcție greșită. Nu cred că ați citit în ultimii douăzeci de ani ceva manelist despre vreun politician la vârf din țările nordice, Germania sau Belgia, dar cu certitudine vă aduceți aminte de circul lui Berlusconi sau al lui Sarkozi. Ambii urmăriți penal, de altfel. După ce au ieșit din funcții…
Traian Băsescu nu se mulțumește cu finalul apropiat a două mandate sterpe. Vrea să se reîntoarcă în aprecierea publică. Vrea să redevină liderul popular care a fost – venind la putere cu o margine infimă, dar cu un mandat bine definit. Eliminat de vechea gardă din propriul partid, cum (aproape) a fost Ion Iliescu în 2005 sau Petre Roman în 2001, Traian Băsescu se ocupă acum de crearea unui partid nou. Se simte în putere. Are acces la dosare confidențiale și le folosește pe deplin, cum a făcut-o de multe ori în cursul carierei sale politice. Contestă orice. Nu dă nici o mână de ajutor, dar amenință, avertizează, vociferează. Încearcă să se reașeze pe scaunul unde l-a trimis publicul – campion al anticorupției, cu rezultate minime, dar cu propagandă maximă. Omul care și-a turnat propriul guvern la Înalta Poartă, care a închis orice posibilitate de negociere cu Federația Rusă, care a jignit milioane de oameni din această țară, făcându-i responsabili de o criză pentru care nu a fost deloc pregătit, vrea acum să fie votat ca un politician responsabil, decent, popular și experimentat. Istoria se repetă – întâi ca tragedie, apoi ca o comedie – ca să dau un citat celebru. În ciuda enormului efort depus de ciracii săi pe toate canalele electronice, Traian Băsescu poate ieși din scenă prin uitare și lehamite, nu prin recunoștință sau aprobare.
Mai junele său partener riscă același destin. Ca și Traian Băsescu, a ajuns într-o poziție în care nu mai trebuie să te afirmi, ci să faci. Este recunoscut, confirmat și votat. Acum evoluția sa individuală nu este legată de numărul de minute pe care i le acordă un cancelar sau un prim-ministru, ci în numărul de probleme de pe agenda publică atacate, rezolvate sau deschise. Și sunt sute. Mii. Să repetăm un truism al zilei: Victor Ponta are o șansă extraordinară să facă. Majoritate în parlament, un președinte cu ochii în dosare, sprijin extern, sprijin public masiv. Victor Ponta poate să schimbe. Și nu după alegerile din 2014, când pesediștii speră să scape de liberali, iar liberalii speră să scape de pesediști. Ci acum, cu un guvern molatic și fără inițiativă, cu un public dezinteresat, în condiții financiare și economice impuse din afară.
Este numai decizia dânsului.
Așa cum a fost și cea a lui Traian Băsescu. Acesta a ales să fie. Victor Ponta poate alege să facă.

O notă de actualitate. Guvernul României a hotărât să ceară Comisiei Europene ca din cele aproape 40 de miliarde de euro alocate României pentru planul bugetar 2014-2020, circa 50% (aproape 20 de miliarde de euro) să fie destinate agriculturii. Toate celelalte domenii – transporturi, apă, canalizare, social, educație, sănătate publică, mediu, economie etc. – primesc tot atât cât agricultura. Prin urmare, pentru următorii șapte ani luați-vă adio de la autostrăzi, căi ferate, aducțiuni de apă, sisteme de colectare și procesare a deșeurilor, servicii sociale, reducerea sărăciei, inegalității și corupției. Agricultura, care produce 10% din PIB-ul României și folosește circa 15% din forța de muncă, primește jumătate din subvenții. Este o decizie strategică, istorică: România a fost condamnată de noi înșine să devină bazin de materii prime agricole pentru Europa. Cumpărați pământ, produceți și vindeți fără taxe și revoltați-vă că școlile au profesori slabi, spitalele medici nepregătiți, peturile zac pe străzi, iar apa potabilă e nepotabilă. Din subvenții vă luați mașini 4×4, căci șoselele vor arăta ca după bombardament. Sper că domnul Ilie Sârbu, socrul primului-ministru, este mulțumit.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS