21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăOpiniiPrimăria, fabrică de voturi

Primăria, fabrică de voturi

Telefonul
Abia întors din concediu primesc un telefon că la 16.00 e şedinţă cu primăriţa privind anveloparea la care a chemat conducerile asociaţiilor de proprietari.

Scena
La Filarmonică, sala e împărţită în două: „eminenţele“ oraşului specialiste în politică şi traseele ei: Degeratul, un viceprimar, o tanti cu emoţii, o primăriţă a-toate-cunoscătoare, noul director al RAADPFL, al CAO, şi de partea cealaltă specialiştii în administraţie efectivă. Parcă eram în campania electorală din care lipseau Bregovici, micii şi berea. În sală eram noi, votanţii, care la sfârşitul întâlnirii ar fi trebuit să plecăm prostiţi şi înfioraţi de cât se zbat aleşii noştri şi numiţii lor să ne fie nouă bine şi să diseminăm vecinilor noştri munca asiduă şi neobosită a primăriţei noastre USL.

Campania
Începe primăriţa, dă microfonul unei tanti cu emoţii care nu ne dumireşte cu mare lucru, preia din nou primăriţa care promite ca-n campanie. GRATIS, articulează clar lovindu-şi limba de dinţi. Gratis, pronunţă din nou de parcă vrea să facă buba la dinţi cu noua limbă de lemn. Sala începe să se foiască, deoarece ea promitea că e gratis doar blana ursului din pădure. Primăriţa-i dă ‘nainte cu ce „utilaj“ ne va pricopsi, chiar ne arată „utilajul“ care e de fapt un material cu o structură sandvici.
Structura sandvici e acoperită cu tablă, deci rugineşte după 20 de ani. Practic, peste 20 de ani vom avea nişte blocuri acoperite cu rugină. Tencuiala clasică de pe blocurile noastre rezistă şi după 50. Mă întreb siderat care e pregătirea ei şi-mi dau seama că e habarnistă. De pe scenă, „specialista“ ne spune că prin folosirea acelui „utilaj“ va fi redusă manopera. Adică „socialista“ vrea cât mai puţine locuri de muncă? Nu ştie să dea nici o caracteristică tehnică despre materialul minune, pentru ea e îndeajuns că se folosește în Italia. Italia, sigur ea nu ştie, e o ţară mediteraneană cu o climă atât de blândă pe majoritatea teritoriului, încât au tâmplărie exterioară cu un singur rând de geam, chiar multe locuinţe neavând sistem de încălzire.
Primăriţa spune că există deja un bloc „premiant“ care va fi anvelopat, de „probă“ pe banii tuturor craiovenilor.  Apoi că primele blocuri vor fi făcute gratis, cu plata celor 40% de coparticipare din bugetul local strâns de la toţi craiovenii. Nu ştie câte. Apoi primăriţa vorbeşte ca şi cum toate fondurile europene ar fi în buzunarele ei, la dispoziţia pixului ei. Iar îşi roteşte limba şi-şi maltratează dinţii: 300 de milioane de euro din care nouă, craiovenilor, ne‑ar reveni cam 60. Mulţimea îşi dă seama că se încearcă prostirea ei şi se foieşte şi mai tare. Pe bună dreptate. În ghidul solicitantului POR, pe axa 1.2, la pag. 9, alin. 2, pe întreaga regiune de dezvoltare (nu doar pe Craiova) au fost alocate pe perioada 2007-2013 doar 22,8 milioane de euro. Adică suma alocată regiunii e la o treime din ce băsmea primăriţa că ar fi fost doar pentru Craiova.
Viceprimarul potoleşte sala, promiţând deschiderea unei liste de înscriere la cuvânt, care bineînţeles că nu va fi deschisă, ci microfonul mulţimii va fi smuls tot prin îngrămădeală. Degeratul, asu­­­dat tot, bâiguie şi el ceva despre cum se luptă el cu balaurul numit agentul termic care-l tot învinge din 2003. Restul se prezintă scurt.

Revolta
Încep să vină oamenii la microfon. Un preşedinte îi spune verde în faţă primăriţei că el nu ciuguleşte de la nimeni nimic, aşa cum afirmase aceasta prin presă. Alţi preşedinţi şi administratori se plâng despre comunicarea proastă şi lipsa de organizare demonstrate de primărie. Alţii se plâng de varii probleme. Îmi vine rândul. Vreau să fac propunerea: 1. Din bugetul local, adică din taxele plătite de noi, să nu fie date fonduri doar unor blocuri „alese“, ci să se facă o repartiţie echitabilă care s-ar realiza prin: a. reducerea costurilor autorizaţiilor eliberate de primărie la zero lei; b. achitarea expertizelor/auditului din bugetul local pentru toate blocurile şi nu doar pentru „unele“. Primăriţa, obraznică, mă întrerupe şi mă întreabă golăneşte ce literă din cuvântul gratis n-o înţeleg. Îi explic că sunt specialist în fonduri europene şi că ei sunt aici doar pentru campanie electorală pentru că această axă de finanţare pentru reabilitarea termică azi nu există, deci nici măcar posibilitatea depunerii unui proiect european care-ţi dă şansa să obţii fonduri europene nu există până în octombrie. Sunt aplaudat de sală. Încearcă să mă întrerupă. Îi explic că: atunci când proprietarii plătesc 40% din lucrări nu mai e gratis, deci cuvântul gratis ea nu-l înţelege. Ea se strâmbă arătându-şi ridurile. Sala aplaudă. Realizez în acel moment că primăriţa e replica brunetă a Elenei Udrea şi că îmi pierd timpul cu ea. E în dificultate. Un angajat al primăriei o salvează, cerându-mi microfonul. Şedinţa se termină într-un balamuc general, după ce mai mulţi participanţi ridică probleme corecte, de principiu, legate de termoizolare, proprietate şi promisiuni electorale cu j-de-milioane de euro.

Realitatea legislativă şi economică   
Astăzi nu există posibilitatea de a depune aceste proiecte pe axa POR 1.2 de reabilitare termică. Se PRECONIZEAZĂ, deci nu este sigur, că se vor putea depune doar din octombrie 2012, adică înainte de parlamentare, drept care eu afirm că toată tevatura e doar în scop electoral, înainte de alegerile parlamentare. Pe de altă parte, bugetul local e sărăcit şi împuţinat de rate şi dobânzi şi, deci, nici banii din bugetul primăriei nu sunt cerţi. Din ghidul de aplicare a proiectului rezultă clar că media de apartamente finanţate de UE e de 1.000 de apartamente pe judeţ. La nivel de Craiova, înseamnă cam a 70-a parte din necesar. Nu spun că nu vor fi reabilitate blocuri GRATIS în Craiova, dar o să le vedeţi şi dumneavoastră care şi câte vor fi acelea. În rest, promisiuni electorale.

Estimări
Apreciez pentru un apartament de trei camere şi 75 mp un cost de 12.000 de lei dacă asociaţia tocmeşte corect şi direct lucrarea cu o firmă (doar anveloparea). Însă, viaţa a demonstrat că datorită încrengăturilor politico-economice de tip capitalist, aleşii au agreat pentru lucrări nu firmele oneste, ci doar anumite firme care le dau para-n-dărăt şi astfel vor umfla preţul total al lucrării, încât partea care revine asociaţiei de 40% (gratisul primăriţei) va depăşi pentru apartamentul de mai sus preţul de 12.000, iar mandatul ce-l dăm primăriei (cerut de ghidul aplicării proiectului european) s-ar putea să echivaleze cu jefuirea noastră de către aleasă. Asta, cu atât mai mult cu cât primăriţa şi Degeratul erau varză la capitolul costuri… tratând întrebările despre costuri cu indiferenţă şi toleranţe nepermis de mari, ceea ce-mi demonstrează lipsa de profesionalism şi indiferenţa umflaţilor vremii la problemele reale ale cetăţenilor sărăciţi de preţurile practicate de regiile care asigură salariile nesimţite ale conducătorilor regiilor şi  primăriei.

Concluzii
Primăriţa copiază modelul Mazăre: promisiuni care prostesc votanţii şi focalizează pe mărgica făcută ca găina babei din Punguţa cu doi bani, încercând să o transforme, prin propagandă, într-un diamant. Dacă nici mărgica nu o va putea face, atunci va arunca vina pe cei de la asociaţii, voturi să iasă căci prostiţi pot fi mulţi. Ţin minte că primăriţa, în campania electorală, a sunat pe la toate asociaţiile să ne cheme la o întâlnire să ne prostească, aşa cum prostea şi Solomon.
Anveloparea pentru toate apartamentele Craiovei nu o văd realizată decât prin efortul financiar al proprietarilor, fără ajutoare mimate de uniune, guvern şi primăriţă. Însă, un mare ajutor ar fi ca primăria să rezolve propunerea mea cu taxe zero pentru autorizaţii şi plata din bugetul local a costurilor generate de auditul energetic şi proiectul de reabilitare. Blocurile vor putea fi reabilitate dpdv energetic pe banii proprietarilor, conform posibilităţilor financiare ale acestora. Poate chiar în etape: izolând într-un an terasa blocului, în următorul an peretele dinspre nord etc.

Rotariu Dan
Inginer din 1986,
Jurist din 2001
Master în Managementul Proiectelor Europene din 2006,
Absolvent curs auditori energetici al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, 2011.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS