În momentul în care scriu, aproape toată vama Siret este decapitată. 77 de poliţişti şi vameşi sunt reţinuţi şi au loc percheziţii domiciliare.
Există un lung şir de astfel de reţineri spectaculoase, precedate de luni bune de filaj, interceptări telefonice, ambientale, documente fiscale şi contabile. Au fost destructurate sute de reţele de crimă organizată, trafic de fiinţe umane, infracţiuni informatice, trafic de ţigări, inclusiv cu elicoptere de mici dimensiuni, teleghidate, care traversează graniţa la mică înălţime!
Prima concluzie pozitivă este că se pot organiza astfel de acţiuni care implică zeci, poate sute de persoane, fără ca secretul acţiunii să fie „vândut“. Deşi probabil că astfel de „dezvăluiri“ ar fi produs bani frumoşi.
S-au folosit poliţişti şi vameşi sub acoperire, infiltraţi în rândul lucrătorilor vamali. Sunt folosiţi poliţişti şi procurori din întreaga ţară, de ordinul sutelor, pentru a asigura eficienţa şi secretul acţiunii. Traficul de frontieră a fost întrerupt pentru o perioadă de timp, pentru că despre acţiune n-a fost informată nici conducerea vămilor.
De mult timp, vămile reprezentau adevărate „şcoli“ de corupţie, surse de mită şi venituri uriaşe. Vilele şi maşinile vameşilor răsăreau peste noapte, nejustificat, dar în lipsa unei activităţi de control a averilor toate sesizările rămâneau fără efect.
În acest caz, nu a intrat în acţiune DNA, ci DGA, Direcţia Generală Anticorupţie, aflată sub conducerea procurorului general, Codruţa Kovesi.
Problema este acum dacă jumătatea cealaltă de justiţie, judecătorii, îşi va face datoria.
Există o discuţie nesfârşită dacă să se facă cercetarea penală cu învinuiţii în stare de libertate sau arestaţi. Nefiind specialist în materie, îmi rămâne să preiau explicaţiile celor care se pricep. Ca cetăţean obişnuit înclin să cred că mai potrivită este starea de arest preventiv, pentru ca învinuiţii să nu pună în funcţie pilele, banii, influenţele politice care să-i „ajute“ în faza de cercetare penală şi judecată.
Ajung banii din corupţia vamală şi la partidele politice, la înalţi funcţionari de stat? Iată o întrebare incitantă, la care procurorii ar trebui să dea un răspuns explicit.
Soluţia însănătoşirii structurilor de stat rămâne justiţia. Care să taie în carne vie, până va reuşi să schimbe infrastructura mentală formată în sute de ani. Până când vom pricepe cu toţii că apartenenţa la UE ne obligă să ne dezbărăm de obiceiuri balcanice. Dacă vrem în spaţiul Schengen, dacă vrem stimă şi respect din partea celorlalţi locuitori ai UE.
Presa şi societatea civilă ar trebui să recunoască eforturile făcute de procurori şi structurile de luptă anticorupţie. Că nu e vina lor dacă judecătorii îi eliberează şi nu-i condamnă în termene rezonabile de timp…
Avem, cum spuneam, un şir de acţiuni de acest fel. Păcat că presa nu face un bilanţ, pentru doi-trei ani din urmă, să vedem cum s-au soldat acţiunile Parchetelor.
Ciudată este şi declaraţia preşedintelui Băsescu, care ne avertiza că lupta anticorupţie va avea în februarie un vârf de activitate. Ciudată, pentru că, în mod normal, preşedintele nu trebuie să ştie în ce faze de anchetă se află diferitele dosare anticorupţie. Astfel dă apă la moară celor care îl acuză că se amestecă în actele de justiţie. Cândva, ar trebui să explice populaţiei ce a vrut să spună cu aceste declaraţii. Au legătură declaraţia şi acţiunile de acum cu intrarea României în spaţiul Schengen?
În concluzie, avem motive de optimism. În comparaţie cu atmosfera din epoca Adrian Năstase, care va reveni odată cu întoarcerea la conducerea ţării a alianţei de centru-dreapta-stânga, PNL-PC-PSD, organele de cercetare penală au prins curaj, arestează şi anchetează, ascultă telefoane, filează persoane, fără mamă, fără tată. Aşa trebuia să se întâmple de mult. Bine că se întâmplă acum.
de Ştefan Vlaston Contributors.ro
