16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăOpinii Guvernul Boc: Să dăm o şansă corupţiei!

Guvernul Boc: Să dăm o şansă corupţiei!

Prefectul de Vâlcea, Petre Ungureanu, refuză să aplice legea în cazul Gutău, primarul condamnat pentru corupţie. De ce vorbim de un abuz? Potrivit legii, mandatul primarului încetează de drept dacă „a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate“. Reprezentantul guvernului în teritoriu a decis să-i mai acorde o şansă primarului penal, anunţând că va emite ordinul de suspendare peste câteva zile, după 17 februarie, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca contestaţia în anulare depusă de avocaţii lui Gutău.
PNL a cerut demiterea prefectului de Vâlcea, Petre Ungureanu, pe motiv că refuză se semneze ordinul de suspendare din funcţie a primarului Mircia Gutău. Demersul liberalilor este legitim şi justificat: prefectul ar fi trebuit să constate încă de pe 27 ianuarie vacantarea funcţiei de primar şi să declanşeze toate procedurile legale pentru noi alegeri, nu să suspende în mod arbitrar aplicarea legii.
Prefectul Ungureanu invocă un argument perfect stupid: legea nu prevede un termen precis de emitere a ordinului. Nici n-ar avea rost să prevadă. Legea administraţiei publice locale prevede la articolul 72 alineatul f că mandatul unui primar încetează de drept dacă „a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate“.
Pe scurt, în ziua în care Curtea de Apel a pronunţat sentinţa definitivă, prefectul de Vâlcea era obligat să constate încetarea mandatului lui Mircea Gutău. Aşa spune legea: mandatul încetează de drept în cazul unei condamnări definitive. Când încetează mandatul? Logic, în ziua pronunţării sentinţei. Dispunând amânarea unei decizii până pe 17 februarie, prefectul de Vâlcea, care se laudă cu 30 de ani de avocatură, suspendă în mod arbitrar aplicarea legii.
„Voi emite ordinul de încetare a mandatului, dar, v-o spun clar şi pot să insiste liberalii cât or dori cu demisia mea, nu emit ordinul decât după ce, în data de 17, Înalta Curte se va pronunţa cu privire la cererea de suspendare a executării formulate în cadrul contestaţiei în anulare, care are termen în 17 februarie“, a declarat prefectul Ungureanu, într-un interviu pentru Realitatea FM. Altfel spus, nu contează că avem o sentinţă definitivă şi o lege clară, să mai dăm o şansă corupţiei.
Vă veţi întreba, probabil, cât de definitivă este sentinţa Înaltei Curţi, dacă mai poate fi atacată. Potrivit juriştilor, sunt câteva situaţii, limitativ prevăzute de Codul de Procedură Penală, în care este posibilă retractarea unei hotărâri definitive de condamnare (în penal, definitiv=irevocabil), pentru situaţii ce presupun prin ele însele de regulă nerespectarea dreptului la apărare al persoanei.
De regulă, contestaţia în anulare (ca şi revizuirea, cealaltă cale de retractare) se foloseşte abuziv în practică, de către oameni care nu înţeleg că s-a terminat. Procentul de admise este, însă, foarte mic. Tocmai pentru că vorbim despre o cale extraordinară de atac, ceea ce presupune că hotărârea de condamnare este definitivă şi, prin urmare, executorie, Mircia Gutău a şi fost încarcerat.
Dacă am accepta raţionamentul prefectului, care aşteaptă data de 17 februarie, când Instanţa Supremă se va pronunţa, primarul Gutău ar putea face în aşa fel încât să rămână primar, în închisoare fiind, până la sfârşitul mandatului. Avocaţii săi n-au decât să tot depună contestaţii în anulare. Va aştepta prefectul după fiecare contestaţie, doar-doar un complet de judecători mai prietenoşi va săvârşi o minune şi-l va achita pe Gutău? 
Principiul „să mai acordăm o şansă corupţiei“ pare îmbrăţişat la vârful PD-L, inclusiv de premierul Emil Boc. Întrebat de HotNews.ro dacă l-a exclus pe Gutău din partid, Boc a dat un răspuns halucinant: aşteptăm motivarea Curţii. Contează? Desigur că n-are nici o importanţă, numai că Boc vrea să fie în cazul primarului mai catolic decât Papa.
În 2006, când DNA l-a arestat preventiv pe Mircia Gutău, PD-L l-a exclus rapid din partid.  N-a mai aşteptat nici măcar o primă sentinţă, d-apoi motivarea ei. Dar era înainte de integrare, iar partidul păstra ceva din avântul luat în 2004 pe frontul luptei anticorupţie.
Astăzi, PD-L subminează autoritatea justiţiei, susţinând în mod public acţiuni sfidătoare şi cinice, cum este acordarea titlului de cetăţean de onoare primarului Gutău, deşi a fost condamnat pentru corupţie. Emil Boc, în loc să se delimiteze ferm de un demers ruşinos susţinut de liderii locali ai PD-L, în loc să-l denunţe explicit, l-a calificat „libertate de exprimare“ şi „drept la opinie“. Acesta este un stil confuz şi contradictoriu de a lupta cu corupţia.
Dacă şeful guvernului n-are o problemă ca Gutău să primească titlul de cetăţean de onoare, de ce-ar avea prefectul de Vâlcea? „Este o acţiune lăudabilă“, adaugă firesc Petru Ungureanu, citat de Realitatea FM. Apoi, prefectul pune la îndoială corectitudinea sentinţei cu fraze avocăţeşti, dar periculoase pentru funcţionarea statului de drept: „Nu cred neapărat în justiţia imanentă. Eu respect hotărârea, dar am propriile mele îndoieli“. Sunt deja motive suficiente ca prefectul Ungureanu să plece şi, eventual, Parchetul să se autosesizeze şi în cazul său pentru abuz în serviciu.
Nu doar tema anticorupţie a pălit în PD-L, ci şi discursul reformist intern pare să fi eşuat lamentabil. Cristian Preda şi Monica Macovei, care au vorbit deschis despre oligarhizarea şi baronizarea partidului, au sfârşit prin a fi acuzaţi că vânează funcţii în partid. Discuţia despre reforma PD-L s-a încheiat înainte de a începe. Cu cine s-a reformat PD-L?
Din păcate, câţiva lideri influenţi de la vârful PD-L arată că nu au forţa şi poate nici voinţa să cureţe cu adevărat partidul, nu sunt fericiţi cu funcţionarea DNA şi a altor instituţii anticorupţie. Se solidarizează, în mod simbolic, cu propriii penali până în ultima clipă, vezi cazul Ridzi, care conduce mai departe organizaţia de tineret a PD-L (OTPD-L).
PD-L face caz de faptul că nu se pune în calea justiţiei, cum procedează PSD. Fals. Penalii lor fug de judecată la fel ca penalii PSD. Luaţi, de pildă, cazul Falcă, primarul PD-L din Arad: ridică excepţie după excepţie la Curtea Constituţională, ca să amâne verdictul justiţiei. Cu ce ar fi el diferit de modul în care acţionează Adrian Năstase?
Cazul Gutău ne arată ceva mai clar cum tratează PD-L propriii corupţi. Poate tonul şi modul de acţiune diferă de PSD, dar mesajul transmis este, în esenţă, acelaşi: să-i acordăm corupţiei o şansă. Câtă diferenţă între toleranţa de azi şi intransigenţa de acum cinci ani manifestată de PD-L faţă de tema corupţiei! Astăzi, distanţa între portocaliu şi roşu s-a redus la nuanţe şi ton.  
Pe de altă parte, guvernul Boc şi Traian Băsescu îşi propun, printre alte obiective politice majore, ridicarea monitorizării pe justiţie. Câtă vreme reprezentanţii guvernului în teritoriu refuză să aplice legea în cazul unui primar condamnat pentru corupţie, câtă vreme partidul de guvernare nu dă semnale convingătoare că aplică în mod ferm principiile anticorupţie şi că nu le declamă doar în momente electorale, sunt slabe şanse ca oficialii de la Bruxelles să ridice monitorizarea pe justiţie. N-ar fi nici în interesul lor, nici în al nostru.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

6 COMENTARII