Începe spectacolul

Lucrurile încep să se complice în peisajul politico-electoral românesc. Sondajele arată schimbări de poziţii, tendinţele o iau în sens invers decât până acum. Dacă facem mici calcule, rezultă că până la sfârşitul lunii noiembrie cam asta va fi situaţia: adică fluidă, cu un vot volatil, cu opţiuni instabile şi un absenteism tot mai pronunţat. Sigur politica nu mai face pagina întâi. Lumea s-a îndepărtat din cauza scandalului continuu dintre liderii partidelor, candidaţii prezidenţiali, putere vs. opoziţie, colo-rate de prea multele conflicte personale. Dacă s-ar înţelege ceva, mai treacă-meargă, dar nu se înţelege nimic. Politicienii noştri ar trebui să facă oferte clare în ceea ce priveşte depăşirea crizei. Să auzim limpede care sunt ameninţările şi ce soluţii dau. Pentru asta au fost votaţi. Nu să tacă, nu să mintă, nu să amâne. Ei ezită să ia atitudine, să ia decizii, pentru că miniştrii nu sunt competenţi în chestiuni economice. Câţi economişti, finanţişti fac parte din guvern? Alt motiv: realitatea se schimbă cu prea mare viteză şi nu sunt învăţaţi să reacţioneze în acest ritm alert. Nici nu vor să îşi asume vreo răspundere. La guvern există pur şi simplu teama de a acţiona. O cauză: este prins între ciocan şi nicovală. Nu vrea să dea veşti rele din motive electorale. Deşi prieteni în Palatul Victoria, pe piaţa liberă sunt rivali. Vorbesc de PD-L şi PSD. Dar aici se înfruntă şi candidaţii pentru Cotroceni: Băsescu, adevăratul şef al guvernului, şi Geoană, şeful Senatului. Coaliţia PD-L&PSD nu vrea să îşi înstrăineze electora-tul, chiar dacă fiecare trage pentru el. Interesant, PSD a preluat poziţia de altă dată a PD(L), când acest partid era în guvern, îl critică însă ca şi cum ar fi fost în opoziţie. Tehnica i-a adus destule succese. PSD îşi încearcă şi el şansa acum, deşi nu e atât de vocal cum era altădată PD(L). Geoană trebuie să ştie că fără să fie un critic al lui Băsescu, al PD-L şi al guvernului nu are nici o şansă să devină preşedinte. Dacă iese sau nu din coaliţie şi când – este întrebarea-cheie pentru campania sa. Mai ales că vedem din sondaje poziţiile – Băsescu este în picaj, a ajuns la 32%, urcă, în schimb, Antonescu, Geoană stagnează, în siajul lui Băsescu, talonându-l. Dacă se menţine ritmul schimbării, putem să vedem că Băsescu nu intră în turul doi, lăsându-i pe Geoană şi Antonescu în finală. Chiar dacă trece, va avea de surmontat un handicap, acela că, dacă are 32% alături de el, are 68% împotrivă, din care se va putea forma o majoritate de peste 51% pentru challenger oricare ar fi, Geoană sau Antonescu, şi Băsescu ar pierde. Chiar dacă pierde, el va reveni ca şef al PD-L, dându-l la o parte pe simbolicul Boc, actualul şef nominal al parti-dului. Cine îl vede retras la pensie p e Băsescu nu ştie ce spune. Mă îndoiesc că se va retrage din cursă, chiar dacă sondajele merg prost pentru el. Nu va repeta gestul lui Constantinescu. În plus, Băsescu este redutabil în campanie, acolo îşi arată, de fapt, capacitatea sa politică. Un semnal negativ pentru el e faptul că PSD este acum la câteva puncte în faţa PD-L pentru prima dată. Au apărut combatanţi pe care îi credeam expiraţi ca Becali, Vadim Tudor etc., care îi risipesc o parte din voturi şi îi strică jocurile. El lua voturi din această zonă Becali&Vadim. După 7 iunie, peisajul va fi ceva mai clar. Ştim dacă trendul se păstrează şi dacă putem face calcule precise pentru la toamnă. Acum ar fi prematur. Nu ştim dacă aceste tendinţe se vor păstra şi dacă reprezintă noi opţiuni ale electoratului românesc. Până pe 7 iunie mai e puţin, dar nici vara nu va fi lungă. Peisajul politico-electoral se complică, partidele şi candidaţii fac pregătiri intense şi spectacolul abia începe.