16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăOpiniiCerşetori de UEFA

Cerşetori de UEFA

Meciul cu Unirea nu a făcut decât să confirme faptul că Urziceniul şi an-trenorul său, Dan Petrescu, nu o să poată niciodată să emită pretenţii la titlu sau la vreun trofeu. Chiar dacă Unirea a ajuns anul trecut în finala Cupei, nu a câştigat-o deoarece s-a văzut că nu poţi să îţi doreşti să triumfi într-o luptă, dacă tot timpul minţi adversarul şi, implicit, şi fotbalul.

La fel s-a petrecut şi vineri, când, din minutul 10, „urzicile“ au început să tragă de timp, când apărarea lor a fost supraaglomerată tot meciul, când mingile erau bubuite prin tribune şi când, într-un final disperat, Petrescu se „scălâmbăia“ pe margine arătându-i arbitrului că timpul a trecut şi că e nevoie urgentă de fluierul său de final.

Rezultatul nu a fost
echitabil nici pe departe. Indiferent că Unirea a avut sau nu ocazii mai clare decât ale noastre. Nimic nu te face egalul unei trupe care atacă şi îşi doreşte să joace fotbal, dacă te baricadezi la 16 metri de propria poartă, rugându-te ca nu cumva zidurile autobazei să cadă peste tine, iar timpul să treacă foarte repede.

Din trupele masate de Petrescu în propriul teren vi-neri mai lipseau preşedintele şi staff-ul administrativ pentru ca reduta să fie completă. Dacă erau şi aceştia prezenţi pe gazon, probabil că nici dacă jucam 100 de zile nu reuşeam să le dăm gol.

Nu am ce să le reproşez jucătorilor noştri deoarece mi s-a părut că am dat în mod cert peste cel mai urât adversar de până acum. O echipă ca Urziceniul, care visează la Europa, scârbeşte orice microbist prin jocul lipsit nu numai de spectacol, dar şi de orice dorinţă de fotbal. Unirea nu a vrut să joace de la un capăt la altul al meciului. Nu a vrut şi punct. Degeaba s-au chinuit ai noştri, reuşind doar să deseneze o potecă în formă de semicerc în faţa porţii lui Arlauskis, că nu s-a putut. Am mai avut şi ghinionul de partea noastră, fiindcă aşa e când clipa îţi e potrivnică. Spunea cineva că FC Timişoara are două ocazii, din care ies două goluri. Noi, în schimb, ne chinuim tot meciul să trecem de buturugile lui Dan şi, când ajungem în faţa porţii, mai avem şi neşansa să lovim bara sau să prindă portarul advers meciul carierei.

Astfel de jocuri şi de tehnicieni nu au ce căuta în fotbal. Dacă dorim să-l schimbăm pe Victor „Cel fără idee“ Piţurcă punându-l pe Dan „Antijoc“ Petrescu sau pe Răzvan „Ultradefensivă“ Lu-cescu, nu o să ne facem decât rău. Naţionala României se va duce în jos, iar fotbaliştii o să se plafoneze respectând nişte indicaţii tactice din alte sporturi, ce l-ar face pe Sorin Cîrţu gelos pe lipsa de spectacol şi urâţenia din jocul prestat.

Unirea a cerşit vinerea trecută singurul punct pe care putea să-l obţină, deoarece nu cred că s-a pus vreodată problema ca ei să-şi dorească să câştige. Nu ştiu, dacă ar fi intrat cumva un gol, din nimereala jocului Unirii, cum ar fi arătat meciul în continuare, dar per total acest 0-0 nu a fost decât în defavoarea noastră. Urziceniul a câştigat un punct, pentru care s-a apărat şi nu a jucat nimic tot meciul.

Se vede totuşi că nu avem un om providenţial, o minte strălucită gata să tranşeze un joc printr-o fază, o sclipire sau un dribling de efect. A încercat Wobay, s-a străduit şi Costea, dar nu a fost să fie. De aceea, în loc să i se tot dea şanse lui Dina, poate ar fi indicat să le dăm ocazia să joace lui Ologu, Gogoşoiu, Crăciun, Firţulescu sau altor puşti talentaţi de la Primăvara, care să dea totul 90 de minute şi nu să se facă de râs mereu, precum „Dinel“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU