Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate sau, mai pe româneşte spus, problema paşapoartelor biometrice a declanşat o veritabilă furtună atât în mediile politice, cât şi în rândul societăţii civile şi comunităţii credincioşilor. Prima reacţie a fost a părintelui Iustin Pârvu, de la Mănăstirea „Petru Vodă“, care a protestat împotriva prezenţei numărului 666 în codul cipului din structura viitoarelor paşapoarte. Mesajul părintelui Iustin Pârvu a fost, din păcate, confiscat, deformat şi utilizat pentru o campanie media cu iz medieval şi exagerări de primiti-vism religios. S-a reuşit într-o oarecare măsură compromiterea acestui mesaj, dar şi a celui care a mărturisit, părintele Iustin Pârvu. Un şir de aşa-zişi profeţi ai Apocalipsei, militanţi mireni şi călugări plecaţi de prin mănăstiri, au provocat o tensionare exacerbată a dezbaterii, lăsând impresia că dinspre Ortodoxia românească dau năvală nişte inchizitori porniţi să aprindă ruguri pentru eretici.
În această tulburare a intervenit Asociaţia Ziariştilor şi Editorilor Creştini, însă prima dezbatere publică realizată la iniţiativa asociaţiei a fost un eşec total, din cauza intervenţiilor isterice venite din partea unui fel de grup de presiune al habotnicilor. Totuşi, oamenii lucizi din spaţiul Ortodoxiei româneşti au continuat să se împotrivească echilibrat şi argumentat paşapoartelor biometrice, utilizând mijloa-cele oferite de lege. Forul Ortodox Român, o federaţie formată din câteva zeci de organizaţii neguvernamentale creştine, a înaintat cereri de informare şi lămurire a problemei paşapoartelor biometrice către Ministerul de Interne. În acelaşi timp, Forul Ortodox Român s-a adresat şi Patriarhiei Române prezentând într-un memoriu o serie de serioase argumente teologice, morale şi juridice în susţinerea opoziţiei faţă de paşapoartele biometrice. În acest memoriu, pe lângă o analiză teologică a prezenţei numărului 666 în codul cipului paşapoartelor biometrice, s-a insistat pe faptul că aceste documente biometrice lezează atât libertatea persoanei umane, cât şi demnitatea ei. Nu în ultimul rând, FOR a înaintat şi în instanţă o acţiune împotriva introducerii paşa-poartelor biometrice.
O atitudine echilibrată şi puternic argumentată în legătură cu problema paşapoartelor biometrice a existat şi în rândul societăţii civile laice. Asociaţia Pro Democraţia, prin vocea preşedintelui Cristian Pârvulescu, a protestat atât împotriva autorizării prin lege a înregistrării tuturor convorbirilor telefonice şi a traficului pe internet, cât şi în legătură cu problema documentelor biometrice. Cristian Pârvulescu a declarat că nu este nici normală şi nici morală amprentarea obligatorie a tuturor cetăţenilor posesori de documente biometrice, această măsură transformându-ne pe toţi în nişte suspecţi. Altă problemă ridicată de Pârvulescu a fost aceea a beneficiarilor informaţiilor obţinute prin cipurile documentelor biometrice sau prin înregistrări. Cine vor fi aceştia şi, mai ales, cum va fi înlăturat riscul utilizării informaţiilor pentru restrângerea libertăţii umane? Mediul politic a reacţionat ca de obicei, cu întârziere. Senatorii au dezbătut superficial şi într-o atmosferă de circ, reuşind totuşi să voteze pentru retrimiterea la Comisia juridică a ordonanţei de urgenţă în discuţie.
Ultimul actor al acestui trist episod din telenovela degradării libertăţii noastre a fost Sinodul Bisericii Ortodoxe Române. Printr-un comunicat de presă, pe care cei care l-au conceput l-au dorit a fi înţelept, dar care s-a dovedit doar ambiguu şi chiar de falsă tonalitate, Sinodul Bisericii reuşeşte să rămână în pace cu mediul politic, dar să dezamăgească o bună parte din credinicioşi, preoţi, călugări şi teologi. În acest comunicat de presă nu regăsim condamnarea explicită a pericolului pe care paşapoartele biometrice îl pot reprezenta pentru libertatea umană. Totodată, Sinodul nu solicită cu fermitate garantarea dreptului cetăţenilor de a obţine un paşaport fără elemente biometrice, dacă au anumite oprelişti de conştiinţă sau de convingere religioasă, în comunicatul de presă pomenindu-se doar de oferirea unui paşaport temporar, adică despre o situaţie provizorie, care într-un final este rezolvată fie prin acceptarea unui paşaport biometric, fie prin renunţarea la acest tip de paşaport şi, implicit, prin renunţarea la libera circulaţie în afara UE. Interesant şi oarecum definitoriu pentru starea de spirit din cadrul administraţiei bisericeşti îmi pare însă paragraful din comunicat prin care suntem avertizaţi că pe viitor nici o iniţiativă de interes bisericesc general nu va mai fi posibilă până ce aceasta nu va fi analizată de sinodul eparhiei respective şi înaintată Sfântului Sinod, spre dezbatere şi hotărâre. Despre declaraţiile purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, preotul Constantin Stoica, nu mai amintesc. Locul lor este într-un curs pentru studenţii la relaţii publice, spre ştiinţă…
