Pauza de iarnă l-a prins pe finanţatorul oltenilor într-o euforie generală. Universitatea s-a clasat pe locul şase, dar unele erori de arbitraj i-au privat pe olteni de puncte importante, ceea ce ar fi situat echipa pe un loc bun, asta-i realitatea. Că unii arbitri au greşit cu sau fără intenţie, asta nu se va afla niciodată, iar greşelile sunt, până la urmă, omeneşti. Că vorbele spuse la supărare de vulcanicul finanţator i-au adus acestuia amenzi mari, asta-i altă realitate deranjantă, dar conformă cu legea comisiilor FRF. În consecinţă, în această pauză competiţională, Mititelu a început prin a critica pe toată lumea, mai ales pe cei de la federaţie, inclusiv pe cei care l-au ajutat, de-a lungul anilor, în diverse probleme (cum este cazul lui Florin Prunea, prieten al Universităţii).
Ştiinţa s-a clasat în apropierea podiumului şi este foarte aproape de o calificare în Cupa UEFA. O aşteaptă însă un retur încrâncenat, cu destule meciuri grele, cu multe echipe care vizează acelaşi lucru: o ieşire în Europa fotbalistică. Opiniile multor specialişti vorbesc despre faptul că, în sfârşit, Universitatea are o echipă valoroasă, frumoasă şi de perspectivă, ceea ce corespunde realităţii. Ştiinţa trebuie însă să confirme prin rezultate, nu prin vorbe.
Prin 2006, când abia cumpărase brandul Universitatea Craiova, Mititelu înfierbânta imaginaţia suporterilor şi a unor ziarişti de casă cu declaraţii spumoase. „Ne batem la titlu!“, spunea finanţatorul, atrăgându-şi un capital de popularitate visat încă din copilărie. Numai că visurile grandioase, cuvintele mari s-au stins treptat, Craiova luptându-se, la un moment dat, pentru evitarea retrogradării şi terminând prin a face unele jocuri controversate (cu Steaua, Gloria Buzău). În fotbal există şi paşi greşiţi, aşa cum s-a întâmplat probabil cu Steaua şi cu Buzău, dar totul a fost dat uitării. Acum, vorba aia, trebuie să trăim prezentul. Iar acesta este, într-adevăr, roz. Craiova are un lot cu un potenţial deosebit, puştii lui Mititelu şi Napoli s-au călit deja, echipa este destul de omogenă, astfel că şansele de a prinde o cupă europeană sunt mari.
Toate bune şi de perspectivă, dar, deocam-dată, suntem pe locul şase. De aici şi până la a declara că această echipă este „cea mai bună de la Craiova Maxima încoace“, cum l-a luat iarăşi gura pe dinainte pe Adrian Mititelu, este o diferenţă. Afirmaţia finanţatorului este nepotrivită, ca să nu-i zicem altfel. Bine, noi, cei din Bănie, ne-am obişnuit cu astfel de declaraţii ale lui Mititelu, n-ar fi prima care ar fi deplasată. Una este şi acum comentată de cei din generaţia „campioanei unei mari iubiri“, cum că Florin Costea ar fi peste „tunarul“ Oblemenco (de patru ori golgheter al României!), afirmaţie făcută în urmă cu aproape un an…
Revenind la ultima declaraţie a „Oracolului de la Booveni“, referitoare la faptul că actuala echipă ar fi cea mai valoroasă de după Craiova Maxima, ar trebui spus doar că, probabil, Mititelu a uitat de performanţa istorică din 1991 (eventul campionat-cupă), a uitat şi de cupa câştigată în 1993, a uitat şi de valoarea echipei din vremea antrenorului Victor Piţurcă la Craiova, adică a avut mai multe momente de amnezie într-o singură zi.
