Nu există microbist care să nu-şi pună o dorinţă legată de echipa sa de suflet, la începutul unui nou an. Iar când ne gândim că Universitatea Craiova este echipa spre care se îndreaptă pasiunea a mii de suflete alb-albastre, rezultă că un articol despre gândurile suporterilor pentru anul 2009 n-ar trebui să lipsească.
Dacă ar fi să întrebi fanii ce îşi doresc pentru Ştiinţa anul acesta, o să auzi invariabil că o calificare europeană este obli-gatorie. Ne-am dori noi şi titlul, dar parcă nu avem încă puterea să trecem peste piedicile puse de „federali“ şi de prietenii echipelor din Capitală.
Şi fiindcă parcursul echipei din tur ne-a convins de meritul leilor din Bănie de a fi prezenţi în Europa la toamnă, atunci jucătorii lui Napoli trebuie doar
să-şi menţină constanţa în joc şi în rezultate, iar dorinţa este realizabilă.
După echipă, următorul spre care se îndreaptă dorinţele fanilor este patronul, iar Mititelu o să aibă anul acesta mult de tras, în urma deciziilor mai puţin inspirate din 2008.
În primul rând, ne dorim ca acesta să înceapă să dea dovadă de mai mult respect faţă de fanii Universităţii, indiferent că ei sunt de vârste diferite, că fac sau nu parte din galerie, că unii sunt mai pasionaţi decât alţii, că unii critică, iar alţii laudă, şi, mai ales, indiferent de poziţia acestora faţă de conducerea Ştiinţei şi, implicit, faţă de patronul echipei. Mărturie a ataşamentului nelimitat al suporterilor stă însuşi sezonul din Divizia B, când mulţi dintre cei care au suferit în urma meciului cu Dinamo din august 2008 erau nelipsiţi din jurul echipei. Aşa că să dea Dumnezeu să vedem o relaţie între conducerea şi fanii trupei din Bănie mai puternică decât până acum şi lipsită de orice alte interese în afară de binele Universităţii!
Tot legat de patron ar mai fi dorinţa ca acesta să rupă relaţiile cu „miticii“, pentru că nu ne încântă să-l vedem pe Mititelu în rolul de şofer sau prieten de „aranjamente“ al lui Gigi Becali, în postura de prieten la nevoie pentru Badea sau de amic „de dat cuba“ pentru Turcu şi Borcea. Dacă o să reuşească această desprindere, atunci Mititelu şi-ar pierde şi interesul de a vorbi despre alte echipe în afară de Universitatea, pentru că pe fanii Ştiinţei nu îi interesează ce fac formaţiile din Capitală, indiferent că joacă în Liga 1 sau în Europa.
Ultimele două gânduri legate de Mititelu ar fi faţă de laudele excesive aduse unor jucători, pentru că aceştia sunt tineri şi există un risc foarte mare de infatuare şi de aere de vedete. De aceea, mai bine mai cumpătaţi în retur şi lăudăroşi la final de sezon, când o să tragem linie şi o să ne atingem obiectivul.
Iar dacă vorbim de obiectiv, atunci şi transferurile sunt de luat în calcul. Chiar dacă dorinţele suporterilor se îndreaptă către mai mulţi fotbalişti, indiferent cine va semna cu noi, să-i dea Cel de Sus să fie exact fotbalistul de care are nevoie echipa în momentele grele!
Şi fiindcă suntem la startul unui an în care toată suflarea alb-albastră aşteaptă performanţa, ar fi cazul ca Solomon şi consilierii să înceapă să ajute echipa mai mult decât prin declaraţii. Bugetul se face la început de an, aşa că să nu se facă iarăşi prietenul Toni că uită de echipa de fotbal a oraşului.
Ultima dorinţă se adresează fotbaliştilor Universităţii, respectiv să fie modeşti, muncitori şi feriţi de accidentări, să aibă parte de convocări la naţionale şi de calificarea europeană dorită. Iar dacă peste toate acestea o să înceapă să preia din iubirea fanatică a suporterilor faţă de Universitatea, cu siguranţă o să vedem o atitudine mult mai pătimaşă pe terenul de fotbal.
