14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024

Ferma animalelor

Camera Deputaţilor a decis în şedinţă extraordinară să nu avizeze urmărirea penală în dosarele instrumentate de DNA deputaţilor Adrian Năstase şi Miron Mitrea. În cazul lui Adrian Năstase s-au înregistrat 120 de voturi pentru, 150 împotriva începerii urmăririi penale şi şase nule. În cazul lui Miron Mitrea s-au pronunţat pentru 160 de parlamentari, 115 au votat împotriva începerii urmăririi penale, iar un vot a fost nul. Deputaţii români au sfidat astfel nu doar voinţa poporului român de a avea un sistem de justiţie imparţial şi funcţional, ci şi solicitările instituţiilor Uniunii Europene de a diminua nivelul foarte ridicat al corupţiei din România. Optimiştii sperau că politicienii români vor accepta să sacrifice măcar pe câţiva dintre colegii lor, cei cu evidente încurcături cu justiţia, domolind astfel criticile şi presiunile făcute de Uniunea Europeană, eventual hrănind populaţia cu iluzia că, în sfârşit, începe să se facă dreptate. Optimiştii s-au înşelat. Nesimţirea clasei politice româneşti depăşeşte orice estimare, orice evaluare, orice analiză politică. Este deja de domeniul patologicului…

Prin votul dat de deputaţi în cazul celor doi suspecţi de corupţie, principiul egalităţii tuturor cetăţenilor statului român în faţa legii a fost desfiinţat. Cei doi suspecţi se vor prezenta senini şi imaculaţi în faţa alegătorilor din colegiile uninominale, unde vor fi repartizaţi cu dărnicie de Partidul Social Democrat. Vor susţine că ei sunt nevinovaţi, că nu s-au lăsat pe mâna justiţiei pentru că procurorii urmăreau doar să execute ordinele venite de la Băsescu, de la Cotroceni. A fost astfel creat un precedent deosebit de grav. Împiedicarea funcţionării justiţiei anulează credibilitatea mecanismelor de aplicare a dreptăţii sociale în România, mecanisme înlocuite de atotputernicia parlamentarilor români, un fel de dictatură parlamentară. Deputaţii au mai făcut un pas spre transformarea ţării într-o mare „fermă a animalelor“, călăuziţi de lozinca „Unele animale sunt mai egale decât alte animale!“.

Votul deputaţilor va fi clonat, cu siguranţă, şi de senatori, chiar dacă există un aviz favorabil dat de Comisia Juridică a Senatului pentru începerea urmăririi penale în dosarele de corupţie şi spionaj ale lui Paul Păcuraru şi Codruţ Şereş. De fapt, acest aviz favorabil este un gest suspect de generos făcut către Uniunea Europeană, iarăşi suspect, în acelaşi moment cu votul prin care Camera Deputaţilor îi face scăpaţi pe cei doi deputaţi urmăriţi penal. Dacă adăugăm la toate acestea şi marea mizerie a scandalului schimbării şefului DNA, putem ajunge la concluzia că politicienii români se joacă de-a „hoţul şi miliţianul“ cu ţara şi cu Uniunea Europeană.

Dacă privim cu atenţie la arena acestui circ numit „lupta anticorupţie“ din România, vom observa că avem în faţa noastră doar saltimbanci şi clovni patetici. Nu există cruciaţi. Nu putem considera că vreunul dintre indivizii care au fluturat steagul acestei lupte, fie pe la Palatul Cotroceni sau Palatul Victoria, fie pe la Palatul Parlamentului, a avut dorinţa sinceră de a stârpi marea corupţie din România. Totul este doar un joc de interese. Interese grozav de mari. Vorbim de averi de milioane de euro, de puterea pe care o deţine asupra ţării o castă formată din câteva zeci de mii de indivizi care şi-au împărţit zonele de influenţă şi se luptă pentru păstrarea sau extinderea lor.

Scandalurile din mass-media între aşa-zişii cruciaţi şi aşa-zişii penali nu reprezintă altceva decât expresia conflictului de interese între diferitele grupări politico-mafiote. Cetăţeanul este doar pretextul oficial pentru aceast conflict. Interesul cetăţeanului este ignorat la modul absolut. Între prostimea din timpurile feudale şi cetăţenii alegători ai societăţii pseudodemocratice româneşti a secolului XXI există doar diferenţe de nuanţă. Poziţionarea faţă de potentaţii momentului este exprimată prin aceeaşi stare de servitute. Suntem liberi, însă doar teoretic. Practic, suntem siliţi să ne înclinăm în faţa forţei banului. Suntem reprezentaţi în parlament, însă doar teoretic. Practic, parlamentarii români nu ne reprezintă, îşi urmează propriile interese. Situaţia este identică şi în cazul guvernului, preşedintelui, primarilor, consilierilor locali ori al altor componente ale administraţiei politice din ţară. Românii rămân să se chinuiască şi să rătăcească prin deşertul regăsirii de sine, mânaţi nu de un Moise, ci de Faraon, şi nu spre „ţara făgăduinţei“, ci spre „ţara pierzaniei“. Păcat…

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

13 COMENTARII